Mihai Niţă
Mihai Niţă

Sittings of the Chamber of Deputies of September 19, 2018

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.133/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 19, 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.63 Mihai Niţă - declaraţie politică având ca subiect "Ziua internaţională a păcii";

Domnul Mihai Niţă:

"Ziua internaţională a păcii"

Ziua internaţională a păcii este sărbătorită în fiecare an, pe 21 septembrie. În această zi se întreprind acţiuni menite stopării războiului şi violenţei, precum şi stimulării cooperării între oameni. Această zi este dedicată consolidării idealurilor păcii, atât în interiorul, cât şi între toate naţiunile şi popoarele lumii. Promovată de Organizaţia Naţiunilor Unite, ziua a fost stabilită pentru prima dată în 1981, de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, fiind sărbătorită din 1982. Pentru a inaugura ziua, "Clopotul Păcii" sună la sediul ONU. Clopotul este turnat din monede donate de copii de pe toate continentele, cu excepţia Africii, şi a fost un cadou de la Asociaţia Naţiunilor Unite din Japonia, ca "un memento al costului uman în război". Pe clopot se poate citi inscripţia: "Trăiască pacea absolută în lume".

Tema de anul trecut, a fost ''Împreună pentru pace: respect, siguranţă şi demnitate pentru toţi''. Consider că rămâne valabilă în continuare, până când oamenii vor aprofunda importanţa acestor cuvinte.

Ziua internaţională a păcii va evidenţia şi solidaritatea cu refugiaţii şi migranţii. Ar fi nedrept ca noi, românii, să uităm cât de important este ajutorul acordat migranţilor. Cu peste 29 de ani în urmă, românii care evadau din...lagărul comunist, erau ajutaţi, cu prisosinţă, atunci când reuşeau să ajungă în lumea liberă.

Ziua internaţională a păcii se adresează fiecărui om al planetei, din toate sectoarele societăţii - autorităţi, instituţii internaţionale, organizaţii neguvernamentale şi cetăţeni. Din anul 2005, ziua pe care o evocăm capătă o nouă însemnătate - este o zi în care trebuie să înceteze conflictele armate şi violenţa, timp de 24 de ore.

Avem nevoie, în acelaşi timp, să întronăm pacea interioară, a fiecăruia dintre noi, pentru că "pacea interioară este primul pas către pacea mondială". La fel de important este să introducem o educaţie exemplară în şcoli, pentru ca elevii să adopte un comportament civilizat, să convieţuiască în armonie cu aproapele lor, comunicând cu acesta, să stopăm violenţele din comunitate şi din şcoală!

A trecut abia o lună de când, sfidând aceste îndemnuri la civilizaţie, cetăţeni ai României instigaţi de câţiva indivizi cu mintea în beznă au participat la o acţiune dedicată în mod public răsturnării ordinii de drept. Recent, presa a devoalat identitatea unora dintre promotorii violenţelor din Piaţa Victoriei, precum şi apartenenţa lor la organizaţii dubioase, finanţate din surse externe, deloc prietenoase cu poporul român.

Am constatat, din păcate, că apucături ale acestora au fost adoptate şi de unele personaje politice, fie din convingere, dintr-o educaţie deficitară, sau, poate, dintr-o nebănuită labilitate. Chiar şi la nivelul instituţiilor europene avem reprezentanţi de acest fel, care-şi denigrează ţara natală. Măcar de Ziua internaţională a păcii, ar putea să-şi revizuiască atitudinea, să conştientizeze că acţiunile lor nocive, îndreptate împotriva României, nu vor rămâne fără urmări, că, oricât ar dori, nu pot fi mai presus de lege, conform Constituţiei.

Indivizii de teapa lor sunt adepţii perfidului slogan machiavelic, rostit de Don Basilio, personajul lui Rossini: "Calomniaţi, calomniaţi, ceva tot va rămâne!"

Da, va rămâne, dar numai până când conştiinţa colectivă se va trezi. Iar eu rămân la convingerea că, într-un final nu prea îndepărtat, adevărul se va ridica la suprafaţă, precum untdelemnul, iar pacea socială va triumfa. Nu numai pentru că sunt eu pacifist, ci pentru că nicio societate nu se poate dezvolta anarhic şi fără demnitate.

Până atunci, rămâne a ne conforma îndemnului adresat de filosoful libanez Khalil Gibran, patrioţilor libanezi care luptau împotriva dominaţiei Imperiului Otoman: "Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ea".