Ciprian-Constantin Şerban
Ciprian-Constantin Şerban

Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2018

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.160/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.63 Ciprian-Constantin Şerban - declaraţie politică: "Tocmai am trecut la ora de iarnă, care poate fi ultima din acest fel în ţara noastră. România va lua o decizie, anul viitor, pe care va trebui să o comunice Comisiei Europene";

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"Tocmai am trecut la ora de iarnă, care poate fi ultima de acest fel în ţara noastră. România va lua o decizie, anul viitor, pe care va trebui să o comunice Comisiei Europene"

Este bine cunoscut faptul că omul este în comuniune cu mediul înconjurător, iar orice schimbare apărută în acest echilibru poate avea influenţe majore asupra stării noastre biologice. Ritmul nictemeral este o adaptare a organismului uman la mediu şi reprezintă una dintre cele mai importante caracteristici ale omului, o trăsătură dobândită pe scala evoluţiei. Orice breşă, ce se creează în acest bioritm, poate duce la modificări patologice. De exemplu, ne amintim cu toţii de fenomenul de "jet lag" după călătorii lungi transatlantice.

Trecerea de la ora de vară la ora de iarnă a fost instituită în urmă cu 40 de ani, fiind apoi reglementată printr-o directivă europeană din anul 2011. Prima propunere a fost expusă în timpul Primului Război Mondial de astronomul George Hudson. Motivul a fost unul de natură pecuniară, şi anume economisirea consumului de energie electrică, deşi astăzi eficienţa sa este intens dezbătută. Numeroase ţări din Uniunea Europeană, dar nu numai, au reclamat serioase probleme de adaptare la această schimbare anuală a orelor, subliniind că aceasta conduce la o agravare a diverselor patologii. La aceasta se adaugă şi decalajele create în circulaţia feroviară şi aviatică. Potrivit unui sondaj online, derulat în Uniunea Europeană, 80% dintre participanţi au declarat că îşi doresc să se renunţe la practicarea orei de iarnă.

România s-a aliniat acestor practici încă din 1932, împreună cu peste 100 de ţări de pe mapamond. Surse medicale cu experienţă afirmă că este nevoie de câteva zile pentru adaptarea la noua oră, uneori mai mult, aceasta în funcţie de capacitatea de acomodare a fiecărui individ. Ora de iarnă este ora oficială legată de cea astronomică, acoperind perioada cuprinsă între lunile noiembrie şi martie a anului următor. Pentru că mulţi contestă eficienţa acestor schimbări, Comisia Europeană a propus statelor membre să-şi alegă singure dacă vor să rămână la ora de iarnă sau la cea de vară. Conform acestei propuneri a Comisiei Europene, ultima schimbare de oră va avea loc pe 31 martie 2019, urmând ca fiecare stat să îşi comunice decizia.

Acest subiect este unul controversat, având în vedere că nu există dovezi certe asupra efectului nociv asupra sănătăţii, nici că ar produce schimbări semnificative în consumul de energie electrică. România va trebui să ia şi ea anul viitor o decizie în acest sens, cel mai probabil aşa cum s-a realizat şi în Germania, printr-un chestionar online. Până atunci însă, deja am trecut la ora de iarnă, rămânând ca anul ce urmează, informaţi fiind, să luăm o decizie echilibrată în ceea ce priveşte alternanţa dintre ora de vară şi cea de iarnă.