Parliamentary debates

Domnul Alexandru Rotaru:

"România şi preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene"

România este stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi şi obligaţii, de mai bine de un deceniu, iar începând cu 1 ianuarie 2019, ţara noastră va exercita pentru prima dată importanta Preşedinţie rotativă a Consiliului UE, într-un context european complex, marcat de procese importante precum: Brexit, negocierile cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European, precum şi reflecţia asupra viitorului Europei.

Motto-ul propus de ţara noastră este: "Coeziunea, o valoare comună europeană". România consideră că unitatea şi coeziunea sunt premisele esenţiale în modelarea viitorului Uniunii Europene şi în consolidarea încrederii cetăţenilor în proiectul european. Astfel, este important de precizat şi de constatat că, în pofida evenimentelor negative şi pozitive pe care le ştim şi le vedem cu privire la construcţia europeană, toţi paşii au fost făcuţi înainte şi niciodată înapoi.

Despre preşedinţie s-a discutat şi continuă să se discute tot mai intens, uneori în termeni contradictorii. Realitatea este că, în ciuda discuţiilor politice şi în special a declaraţiei preşedintelui, Klaus Iohannis, care a afirmat de multe ori faptul că România nu este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului UE, dovedind astfel că trădează interesele naţionale, la momentul actual, după ultima întâlnire care a avut loc săptămâna trecută, la Bruxelles, putem afirma că atât Parlamentul, cât şi toate structurile guvernamentale sunt cu adevărat conectate la acest subiect de maximă importanţă şi fac, prin profesioniştii pe care-i au în diferite sectoare, pregătirile necesare.

După cum ştim, în timpul acestui mandat, agenda României se va axa pe patru tematici:

• 1. Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate, cu câteva subteme foarte interesante privind inovarea şi digitalizarea, dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor, competitivitate şi pieţe;
• 2. Europa siguranţei, cu subtema "Securitatea internă a UE, securitatea cibernetică şi viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie";
• 3. Europa, actor global, cu accent în special pe Politica de Securitate şi Apărare Comună;
• 4. Europa valorilor comune, solidaritate, coeziune, egalitate de şanse, democraţie şi combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.

Totuşi, chiar dacă suntem pregătiţi, lucrurile nu vor fi foarte simple, deoarece, ca parte a foii de parcurs pentru aceste şase luni, pe lângă programul oficial de întâlniri, preşedinţia României la Consiliul UE va găzdui aproximativ 300 de evenimente-cheie informale. O întâlnire reper va fi Summitul extraordinar de la Sibiu privind viitorul Europei, programat pentru 9 mai 2019, o dată simbolică pentru proiectul european şi vocaţia sa pentru unitate. Iar o temă importantă şi de maximă actualitate este reprezentată de aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Fără dar şi poate, o Românie în spaţiul Schengen este în măsură să contribuie la securitatea frontierelor externe, obiectiv al Uniunii Europene!

Mai mult, din punctul de vedere al acţiunilor care vor fi organizate pe domeniul comunicaţii şi informatizare, putem aminti că, la Iaşi, va avea loc, în februarie 2019, o importantă întâlnire având ca temă "e-Guvernare", iar în iunie 2019, va avea loc, la Bucureşti, "Săptămâna digitală", dar şi o întâlnire pe tema "e-Health". Este de remarcat că, în acest moment, în afara Bucureştiului, Iaşiul apare cu numărul cel mai mare de evenimente, 13, preconizate a se desfăşura în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, este foarte necesar ca, pe durata celor 6 luni, să se facă câţiva paşi pentru aderarea altor ţări la Uniunea Europeană, precum cele din Balcanii de Vest, dar şi a celor din vecinătatea estică, fiindcă acolo unde se creează un vid - vine altul să-l "umple". Mai cu seamă că, în 2019, se celebrează 10 ani de Parteneriat Estic, prioritate a Preşedinţiei române a Consiliului UE din 2019. Astfel, este important ca sub Preşedinţia României să se poată da dovadă de imaginaţie şi creativitate, de a reuşi să dăm o nuanţă nouă relaţiei UE cu ţările estice. Astfel, România ar trebui să avanseze acest proces într-o notă realistă, pentru că lucrurile sunt foarte complexe, iar după acest mandat, să se continue acest proces de extindere.

Concluzionând, deşi, teoretic, locul României în Uniunea Europeană este cel pe care şi-l alege, practic, acesta va fi cel pe care şi-l va putea permite în funcţie de performanţele naţionale de care dă dovadă, iar în următoarea perioadă putem, realmente, dovedi că România nu trebuie să fie o ţară de mâna a doua în Uniunea Europeană. Toţi suntem cetăţeni europeni, toţi avem aceleaşi drepturi, iar românii, copiii românilor şi următoarele generaţii trebuie să beneficieze de cel puţin aceleaşi drepturi existente la acest moment la nivel european şi naţional.

Cei care vor să afle toate informaţiile legate de acest subiect al Preşedinţiei RO2019 pot accesa site-ul dedicat, www.romania2019.eu. Mai mult, pot fi urmărite şi oportunităţile de angajare, internship, voluntariat.