Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

Ziua internaţională a drepturilor consumatorului ar trebui marcată frecvent, printr-o protecţie sporită a consumatorului român şi prin a lua atitudine, de fiecare dată când drepturile nu sunt respectate. Protecţia consumatorului reprezintă un element esenţial în realizarea unei pieţe interne aprofundate şi echitabile.

Ceea ce trebuie să ghideze acţiunile noastre, ca state membre ale UE, cu putere de decizie şi acţiune, este interesul suprem al cetăţeanului european. Nu putem avea o Piaţă Internă echilibrată, fără standarde europene armonizate privind drepturile consumatorului, în toate domeniile-cheie: produsele alimentare, cosmetice sau chimice, energia, servicii financiare, transport, digital etc.

Consumatorii trebuie să fie egali în drepturi, pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Potrivit unor studii comparative, există, practic, standarde duble în calitatea produselor în Uniunea Europeană, care par să corespundă unei divizări Est-Vest. Astfel, până la jumătate dintre produsele din Est prezintă diferenţe în conţinut şi calitate, fiind, uneori, mai scumpe decât aceleaşi produse vândute pe segmentul vestic al pieţei UE.

Aici intervine nevoia ca autorităţile să garanteze aceste drepturi. Aşa cum afirma şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, "Într-o Uniune în care toţi suntem egali, nu pot exista consumatori de categoria a doua".

În februarie 2017, statele din Grupul de la Vişegrad, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, au făcut apel la celelalte state din Europa Centrală şi de Est, să se alăture iniţiativei împotriva standardelor duble practicate de marile brand-uri. În România, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi a anunţat că va efectua o anchetă privind respectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, după protestul Grupului de la Vişegrad.

În sectorul alimentar, în urma analizelor comparative realizate în anul 2017, în România, au fost identificate 9 din 29 de produse alimentare din categorii precum lactate, carne, peşte şi ciocolată, cu standard dublu de calitate faţă de produsele similare din alte ţări ale UE, fiind identificate diferenţe din punctul de vedere al conţinutului de grăsimi şi de proteine.

Comisia Europeană a pus la punct un regulament care sancţionează dur producătorii care scot aceleaşi produse, dar la calităţi diferite, pe diverse pieţe din UE. În plus, statele membre ale UE au libertatea de a introduce amenzi maxime mai mari.

Dublul standard în privinţa produselor a constituit o preocupare majoră şi pentru Preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene. Tema se regăseşte şi pe agenda Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi, de altfel, a constituit subiectul unei ample campanii de dezbateri publice desfăşurate anul trecut, în marja pregătirii Preşedinţiei.

"Problema dublului standard al produselor alimentare va fi rezolvată în perioada în care România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene", conform afirmaţiei ministrului economiei, prezent la Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, IMCO, din Parlamentul European, din ianuarie 2019.

Pe 1 martie, anul acesta, ambasadorii statelor membre reuniţi în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai UE au convenit asupra poziţiei Consiliului cu privire la un proiect de directivă de modificare a patru directive în vigoare ale UE, care protejează interesele consumatorilor, în cadrul Pachetului "Noile avantaje pentru consumatori", lansat de Comisie în 2017. Urmează ca Preşedinţia română a Consiliului să examineze, împreună cu Parlamentul European, posibilitatea de a conveni asupra adoptării directivei.

Având în vedere faptul că problema calităţii duale a produselor este legată de funcţionarea sistemului Pieţei unice, este evidentă necesitatea colectării şi centralizării datelor la nivel european, precum şi o abordare comună. Dar, dincolo de ceea ce se face la nivel european, este important să reglementăm piaţa internă, în avantajul consumatorului român. Chiar dacă vorbim despre o metodologie comună de testare a calităţii produselor, tot autorităţile naţionale sunt chemate, sub aceste directive europene, să verifice cum sunt protejaţi propriii cetăţeni. Trebuie să venim în sprijinul autorităţilor naţionale, în demersul lor de a elimina orice practici ilegale, conferindu-le competenţe sporite, prin norme mai clare şi dispoziţii explicite, potrivit cărora să fie sancţionată comercializarea ca produse identice a unor produse care prezintă diferenţe semnificative sub aspectul compoziţiei sau al caracteristicilor, faţă de acelaşi produs comercializat în alte state membre.