Parliamentary debates

Domnul Viorel Stan:

"Abandonul şcolar, cel mai mare duşman al învăţământului românesc"

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă învăţământul românesc este cea a abandonului şcolar. Acest fenomen a luat amploare în ultimul deceniu şi apare frecvent în rândul adolescenţilor din ciclul liceal. Din păcate, cei mai mulţi elevi care recurg la abandonul şcolar provin din mediul rural, din familii numeroase, defavorizate, care nu realizează venituri. Aceştia sunt preponderent elevi ai unor licee industriale, agricole sau tehnologice, deşi victime ale acestui fenomen alarmant sunt înregistrate şi în licee teoretice sau colegii naţionale, pedagogice, cu specific umanist sau realist.

Motivele care duc la abandonul şcolar ţin, în proporţie de 75%, de situaţia financiară a familiei de provenienţă. Cazul tipic al familiei numeroase, în care copiii sunt de ajutor în gospodărie, iar veniturile sunt atât de mici, încât şcoala devine un privilegiu, este tot mai prezent în societatea românească. Preponderent în mediul rural, familiile care se întreţin din indemnizaţiile de la stat ajung în situaţia în care nu îşi mai permit să îşi trimită copiii la şcoală. Nu le mai pot asigura strictul necesar - îmbrăcăminte şi încălţăminte, rechizite şcolare, transport, hrană - sau cheltuieli suplimentare - culegeri, auxiliare şi consumabile.

În mediul urban, un alt factor de risc pentru potenţialii abandonatori ai şcolii îl constituie anturajul. Grupul de prieteni care, ales corect, poate fi foarte benefic, are un impact deosebit asupra adolescentului în plin curs de formare personală şi profesională.

O altă categorie a tinerilor care abandonează şcoala o constituie cea a adolescentelor care rămân însărcinate în timpul celor patru ani de liceu. Acestea, deşi primesc toată susţinerea care se impune într-un astfel de caz, decid să abandoneze şcoala. În acest fel se pot feri de criticile şi condamnarea societăţii, de privirile întrebătoare ale colegilor şi profesorilor.

O altă modalitate, tot mai utilizată în judeţele din regiunea Moldovei, prin care se doreşte scăderea efectivă a cazurilor de abandon şcolar, este aceea a evitării repetenţiei. În acest sens, se adoptă un orar strategic, cu ore solicitante la mijlocul programului, se pune accent pe materiile la care se susţine examen scris şi oral, se stabilesc intervale orare destinate consultaţiilor şi meditaţiilor gratuite. În ultimii ani, s-a încercat creşterea ratei de promovabilitate la examenul de capacitate şi la cel de bacalaureat; subiecte care se pretează pe cunoştinţele de bază, pe exprimare liberă şi pe aptitudini foarte comune ale elevilor - scriere şi interpretare, formule fundamentele de calcul. De asemenea, profesorii au cooperat cu inspectoratele şcolare în vederea obţinerii unui cadru mai puţin rigid în timpul orelor de curs, fără însă a fi prea permisivi, fără a se ajunge la lipsă de respect reciproc.

Statisticile anului 2017 arată că aceste acţiuni îşi ating treptat scopurile. Rata abandonului şcolar a scăzut procentual, în paralel desfăşurându-se acţiuni de reabilitare a celor care doresc reluarea studiilor. S-a intervenit şi în activitatea didactică desfăşurată în instituţiile de învăţământ cu frecvenţă redusă, astfel încât finalizarea studiilor să fie un obiectiv mai uşor de atins.

În judeţul Neamţ, situaţia abandonului şcolar este îndeaproape monitorizată şi se fac investiţii substanţiale în acest sens.

Astfel, printre problemele de anvergură ale învăţământului românesc este şi aceasta a abandonului şcolar. Măsurile de combatere ale acestui fenomen alarmant sunt imperios necesare şi nu suportă amânare, întrucât efectele sunt tot mai prezente în rândul populaţiei. De aceea, ieri, 15 mai, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul ministru Valentin Popa a prezentat punctele de vedere şi Strategia Ministerului Educaţiei Naţionale în legătură cu abandonul şcolar-evoluţii şi soluţii.