Corneliu-Mugurel Cozmanciuc
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc

Sittings of the Chamber of Deputies of March 6, 2019

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.31/2019
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 6, 2019

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale domnilor deputaţi:
  1.64 Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declaraţie politică având ca subiect "Politicile energetice ale României, nesustenabile pentru dezvoltarea durabilă a României";

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Politicile energetice ale României, nesustenabile pentru dezvoltarea durabilă a României"

În contextul geopolitic şi geostrategic actual, sectorul energetic joacă un rol de bază în dezvoltarea economică şi socială a ţării. Calitatea vieţii, creşterea economică şi competitivitatea economiei româneşti necesită energie stabilă, la preţuri accesibile, cu impact minim asupra mediului înconjurător.

Politicile energetice sunt rezultatul colaborării interinstituţionale şi interacţiunii mai multor medii: economice, politice, sociale, culturale, militare, tehnologice etc. Percepţiile statelor asupra modului în care trebuie construite politicile energetice sunt diferite, iar aici abordările nu pot fi decât diferite.

Până în prezent, România a fost notificată cu privire la un număr de 26 de documente redactate la nivelul UE, pentru perioada 2011-2019, relevante pentru domeniul energiei, necorelate cu politicile energetice naţionale.

De pildă, România nu abordează politicile energetice din prisma parteneriatelor strategice. Sistemul parteneriatelor strategice a început să fie prezent în sistemul relaţiilor internaţionale, de mai mult timp. Parteneriatele strategice au fost create cu scopul de a aprofunda relaţiile dintre actorii politici internaţionali, într-o plajă mai largă de domenii: politice, economice, sociale, culturale, militare, informaţionale etc. România are câteva parteneriate strategice care fac referire la acţiuni concrete în domeniul energetic.

De asemenea, ţara noastră poate iniţia demersuri pentru semnarea unor parteneriate strategice care să cuprindă problema energetică cu alte state aflate în proximitatea graniţelor, având ca posibil punct de plecare pentru iniţierea demersurilor schimburile de experienţă dintre institutele de cercetare din România şi ţările respective.

În concluzie, nu lipsa strategiilor sau a altor programe, în calitate de documente programatice, este problema noastră, ci lipsa finalităţii practice a acestora.

În acest sens, cred că o posibilă rezolvare poate veni prin prisma fermităţii unor politici bine articulate în domeniul energetic, care să vizeze îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea economică şi competitivitatea economiei româneşti, care să fie puse în practică.