Parliamentary debates

Domnul Mircea Duşa:

"Criza de măsuri împotriva recesiunii"

La mai bine de un an de la declanşarea crizei financiare şi economice internaţionale, economia românească nu dă semne de redresare, în ciuda aşteptărilor unora dintre guvernanţi, încurajaţi fiind de uşoara creştere din trimestrul 3 al anului 2009.

Produsul intern brut al României a fost în ultimul trimestru, 4 din 2009, cu 1,5% mai mic decât în trimestrul anterior, potrivit datelor furnizate recent de către Institutul Naţional de Statistică. Din păcate, cifrele nu pot minţi şi nu pot acoperi mesajul propagandistic şi amăgitor al guvernanţilor. Realităţile din economia ţării arată că aşa zisele măsuri anticriză luate de Guvern au fost ineficiente. Nici nu aveau cum să fie altfel, dat fiind faptul că, în loc să primească sprijin, mediul de afaceri se confruntă cu o împovărare fiscală excesivă. Şi aceasta din cauza faptului că Guvernul are nevoie de bani la buget. În condiţiile în care creditarea nu s-a deblocat şi fiscalitatea a crescut, este de aşteptat ca agenţii economici să înfrunte în 2010 aceleaşi dificultăţi ca în 2009. În opinia noastră, reducerea poverii fiscale ar duce la scăderea evaziunii şi ar aduce bani la buget.

Economia subterană a fost evaluată de Institutul Naţional de Statistică la 20% din produsul intern brut, adică în jur de 100 de miliarde de lei. Însă, oamenii de afaceri şi specialiştii estimează că, în realitate, economia subterană este mult mai mare: 47 mld € doar în 2009 (dublă faţă de estimările iniţiale). Piaţa neagră afectează diverse domenii de activitate: comerţ, construcţii, transporturi, industria de hoteluri şi restaurante, agricultură etc. Ce poate fi mai relevant pentru ineficienţa măsurilor anticriză din România? Suma este dublă faţă de valoarea împrumuturilor la care România s-a angajat în 2009. Dacă Guvernul ar fi făcut un minim de efort pentru diminuarea acestui fenomen şi recuperarea atâtor miliarde de euro, toate sacrificiile la care a fost supusă populaţia - reducerea salariilor, şomaj, îngheţarea pensiilor etc - nu ar mai fi fost necesare.

Mai evidenţiem o altă măsură greşită: eliminarea regimului microîntreprinderilor. Trecerea la impozitarea micro-întreprinderilor cu 16%, faţă de 3% va duce la dispariţia unei mari părţi a acestora. Consecinţele nu pot fi decât falimentul acestora şi creşterea numărului de şomeri, urmate de încasări mai puţine la bugetul de stat. De asemeni, întârzierile foarte mari înregistrate de către firme la recuperarea t.v.a. contribuie în mod semnificativ la creşterea numărului de falimente, adâncind şi mai mult criza economică.

În încheiere, doresc să fac un apel la Guvern de a concepe şi de a pune în aplicare un plan anticriză real. Dacă nu se face nimic pentru sprijinirea agenţilor economici şi se împovărează mediul de afaceri cu fiscalitate crescândă, economia românească va intra în colaps. Nu peste mult timp vine momentul în care va trebui să rambursăm ceea ce am împrumutat de la instituţiile financiare internaţionale. Fără un sector privat puternic şi fără o economie în creştere, practic acest lucru va fi imposibil, generând consecinţe dramatice pentru populaţia ţării.