Parliamentary debates

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

O ştim cu toţii, pensionarii sunt în România o categorie socială defavorizată, o categorie de oameni care au suferit adeseori, în trecut, în urma unor decizii greşite ale politicienilor, devenind, din nefericire, subiectul unor programe de austeritate. Eu cred că a venit vremea să ne aplecăm cu deosebită responsabilitate asupra situaţiei pensionarilor. Şi aici vorbesc nu doar despre pensionarii din Arad, din colegiul meu, Valea Mureşului, dar şi despre pensionarii din toată ţara. Aproape 7 milioane de suflete!

Anul 2014 va aduce o majorare a pensiilor cu 3,76%, ceea ce înseamnă că actuala guvernare respectă drepturile pensionarilor. La ultima mea întâlnire cu reprezentanţii ligii pensionarilor din Arad, unul dintre principalele subiecte aduse în discuţie a fost Codul pensionarilor, un proiect care poate fi considerat ca fiind de interes naţional. Mi-a fost prezentată o expunere de motive, o argumentaţie sub forma unor propuneri şi revendicări care s-ar putea constitui într-o iniţiativă legislativă, evident, după o analiză amănunţită care ar urma să stabilească gradul de realism şi aplicabilitatea măsurilor sociale propuse în acest memoriu.

Sunt abordate în material principalele preocupări şi aspiraţii ale acestei categorii sociale, pornind chiar de la posibila constituire a unei Autorităţi Naţionale a Pensionarilor şi a Persoanelor Vârstnice care să vină direct în ajutorul Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, care să lucreze împreună pentru asigurarea unui venit minim garantat, posibilitatea de moştenire a unei cote-părţi din pensia celui dispărut, asigurându-se astfel un trai mai favorabil. Sunt convins că proiectul şi unele doleanţe ale pensionarilor pot constitui o platformă de plecare pentru un cadru legislativ adecvat, ancorat atât în realităţile societăţii, dar şi adaptat legislaţiei europene în domeniu.

Una dintre priorităţile USL este îmbunătăţirea situaţiei pensionarilor, în special a celor cu venituri reduse, care fac şi obiectul unor programe de asistenţă socială. În România de astăzi, accentul trebuie să cadă, din această perspectivă, pe conceptul de "bătrâneţe productivă", ca o extensie logică a platformei care s-a impus în ultimele decenii, cea de "bătrâneţe activă". Abordarea problematicii protecţiei sociale a unor categorii de pensionari trebuie schimbată, în conformitate cu procedurile europene.

Cred cu tărie că ansamblul politicilor europene şi implementarea lor au un efect modelator asupra muncii, educaţiei şi sănătăţii, asupra dezvoltării umane, influenţând tot mai puternic capacitatea de adaptare a societăţii la cerinţele globalizării. Pensionarii sunt părinţii noştri, bunicii noştri şi poate, mâine, vom fi noi. Trebuie să-i ajutăm să-şi trăiască ultima parte a vieţii dintr-o perspectivă activă, dar şi cu un venit care să le asigure o bătrâneţe fericită.