Adrian Mocanu
Adrian Mocanu

Sittings of the Chamber of Deputies of December 7, 2010

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.184/2010
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of December 7, 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.67 Adrian Mocanu - declaraţie politică intitulată "Constituţionalitate versus oportunitate politică";

 

Domnul Adrian Mocanu:

Declaraţie politică intitulată "Constituţionalitate versus oportunitate politică"

Este de necrezut faptul că UDMR şi UNPR salută decizia preşedintelui României de a retrimite în Parlament legea pensiilor, sub pretextul ca vârsta de pensionare pentru femei să fie de 63 de ani, şi nu de 65 de ani, aşa cum prevede actul normativ votat fraudulos.

Dacă aceste partide aflate în coaliţia de guvernare doreau ca vârsta de pensionare a femeilor să fie de 63 de ani, se pune în mod just întrebarea cum de au votat varianta cu 65 de ani? Chiar şi mulţi parlamentari din PDL spun că e bine cu 63 de ani. Să tragem concluzia că înainte de a vota forma actuală a legii nu şi-au dat seama de această eroare, dar a venit preşedintele Băsescu şi i-a luminat...

Deşi în urmă cu două săptămâni se declara susţinătorul egalităţii între femei şi bărbaţi, mai ales în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, preşedintele a realizat, într-un timp record, că femeia română are o situaţie "specială", care necesită o discriminare pozitivă.

În contextul celor două declaraţii contradictorii, ar fi o naivitate imensă să credem că legea a fost retrimisă în Parlament doar pentru a fi modificată vârsta de pensionare a femeilor la 63 de ani, şi nu pentru a fi votată corect. Aşadar, o lege declarată constituţională de către Curtea Constituţională este retrimisă în Parlament pentru un motiv care ascunde, de fapt, motivul real - votul fraudulos văzut de către toţi românii pe posturile de televiziune.

Prin acest gest, preşedintele României doreşte să dea o altă lovitură de imagine prin care să recupereze, măcar în rândul electoratului feminin, deficitul de încredere aflat într-o continuă creştere în rândul românilor.

Mai mult, acest gest reprezintă, în opinia celor care l-au realizat, o manevră abilă de a mai recâştiga din încrederea pierdută, dar şi pentru a zădărnici demersul de suspendare a preşedintelui pus la cale de opoziţie.

Acum mai este necesar doar ca puterea să strângă rândurile şi să îşi adune parlamentarii pentru a vota repede această lege. Va fi interesant de văzut şi dacă vor vota 63 ani sau 65 ani, dar asta e o altă problemă.

Mai rămâne de văzut dacă preşedintele va cere o anchetă serioasă a modului în care s-a votat legea şi apoi va cere ca aşa ceva să nu se mai repete. Ar fi interesant de văzut dacă va găsi şi argumente pentru a ne convinge cum, într-un Parlament unicameral cu doar 300 de locuri, aşa ceva nu s-ar fi putut întâmpla, transferând astfel răspunderea pe umerii unui Parlament care nu satisface dorinţele preşedintelui.

Singura întrebare care ne rămâne după gestul preşedintelui României se referă la ce este mai important astăzi în România: constituţionalitatea unei legi sau oportunitatea politică a unui lider politic sau grup de politicieni?