Parliamentary debates

Domnul Ion Călin:

"Sărăcia -o problemă majoră a lumii"

Din iniţiativa organizaţiei nonguvernamentale "Ajutor pentru toţi dezmoşteniţii sorţii - Lumea a Patra", cu sediul în Franţa, fondată de preotul Joseph Wresinski, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a hotărât, prin rezoluţia 47/196 din 22 decembrie 1992, marcarea "Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei" pe data de 17 octombrie.

În anul 1995, Adunarea Generală a proclamat perioada 1997-2006 ca Primul deceniu al Naţiunilor Unite pentru stoparea sărăciei, având ca temă "Eradicarea sărăciei-un imperativ etic, social, politic şi economic al umanităţii".

Ziua Mondială de Eradicare a Sărăciei are un ecou internaţional. Sărăcia omoară anual peste 5 milioane de copii în lume şi este un pericol pentru sănătatea a milioane de români, un om din 7 trăieşte în prezent în sărăcie. Banca Mondială estimează că aproximativ 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume trăiesc în sărăcie (cu puţin peste 1 dolar pe zi), iar cele mai recente date furnizate de Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură, parte a Naţiunilor Unite (FAO), arată că, din totalul populaţiei globale, de 7 miliarde de oameni, aproximativ 925 de milioane suferă din cauza foametei, cei mai afectaţi fiind copiii.

Într-o lume în care sărăcia lucie prinde rădăcini tot mai adânci, recesiunea economică în plină expansiune contribuie la previziuni sumbre pentru viitor.

În acest context, ziua de 17 octombrie, declarată Ziua mondială pentru eradicarea sărăciei, este un prilej pentru toate organizaţiile implicate în acţiuni umanitare să tragă un semnal de alarmă în privinţa numărului foarte mare de oameni care se confruntă cu situaţii de sărăcie.

Manifestările organizate în fiecare an în întreaga lume pe data de 17 octombrie doresc să atragă atenţia asupra situaţiei de sărăcie extremă în care se află în jur de 600 de milioane de copii, adică mai mult de 30% dintre copiii ce trăiesc în ţările în curs de dezvoltare. Iar dintre aceştia, 30.000 de copii mor zilnic din lipsa hranei necesare.

România se afla pe primul loc în Europa din prisma nivelului scăzut de trai, cu 46% de locuitori săraci, depăşind anul trecut Bulgaria, unde puţin peste 40% din populaţie trăieşte în condiţii de subzistenţă.

Milioane de români suferă din cauza condiţiilor de viaţă precare, iar austeritatea ultimei guvernări a amplificat puternic fenomenul sărăciei în România. Toate măsurile reparatorii şi toate strategiile de dezvoltare economică trebuie să pornească de la această realitate.

Nivelul sărăciei în România a urcat în ultimii ani cu 5%, pe fondul micşorării numărului total al populaţiei şi al scăderii nivelului de trai. Datele ultimului recensământ arată că, în 2012, circa 8,9 milioane de români trăiesc cu puţin peste 117 euro pe lună. Comparativ cu celelalte ţări europene, doar Letonia şi Lituania mai înregistrează un nivel al sărăciei crescut, de peste 34%.

România a apărut constant, în ultimii ani, în rândul statelor membre UE cu cele mai mari procente de populaţie aflată în sărăcie sau în risc de sărăcie şi excluziune socială.

În ciuda progreselor economice din ultimii ani, România rămâne ţara cu cele mai înalte niveluri de sărăcie din Uniunea Europeană, peste 30% din populaţia ţării trăind cu mai puţin de 5 dolari pe zi. De aceea, este necesar să se instituie sisteme de asigurări sociale pentru cei mai săraci şi să se investească în învăţământ şi sănătate pentru cei care sunt cei mai nevoiaşi. Este nevoie de un şir întreg de iniţiative, printre care primordială este încurajarea investitorilor străini ce pot crea locuri de muncă. Asta se transpune în producţie, consum, export, reducerea inflaţiei prin acoperirea monedei în bunuri manufacturate.

Pare destul de greu, dar nu imposibil.