Parliamentary debates

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Măsuri de îmbunătăţire a şanselor tinerilor pe piaţa muncii"

vreau să atrag atenţia asupra faptului că trebuie să ne preocupăm de elaborarea şi implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a şanselor tinerilor pe piaţa muncii.

Politicile vizând ocuparea tinerilor au cunoscut o dinamică ascendentă în ceea ce priveşte ameliorarea acestui fenomen în rândul şomerilor. Politicile guvernamentale în ceea ce priveşte problematica integrării tinerilor în piaţa muncii au cunoscut o accentuare deosebită în ultima vreme, prin adoptarea unor măsuri active de stimulare a inserţiei profesionale şi creării de noi locuri de muncă. În egală măsură, guvernul a fost preocupat de adoptarea şi implementarea prevederilor legislaţiei Uniunii Europene în domeniul politicii sociale. Efectele pozitive s-au făcut simţite în numărul de ansamblu al şomerilor, în special cel al şomerilor de lungă durată cunoscând o scădere semnificativă. Cu toate acestea, tinerii au încă o pondere însemnată în rata generală a şomajului, iar aceste eforturi de sprijinire a accesului tinerilor pe piaţa muncii trebuie continuate. Faptul că România aderă şi participă la proiectele europene de dezvoltare comunitară în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă începe să aibă ca efect rezultate în ceea ce priveşte diminuarea ratei şomajului structural în rândul tinerilor care beneficiază de aceste măsuri.

O atenţie deosebită trebuie acordată în continuare tinerilor şomeri din mediul rural şi celor cu studii medii sau sub studii medii. Trebuie să existe o armonizare între curricula formării în sistemul de educaţie şi cerinţele pieţei muncii. Există încă o anumită inerţie şi rigiditate a sistemului de educaţie, care face ca schimbările din piaţa muncii să fie cu un pas înainte; mai grav este faptul că sistemul educaţional nu reuşeşte să fie corespunzător măcar la nivelul prezent al economiei. În ansamblu, sursa de creare de noi locuri de muncă provine din sectorul privat şi mai puţin din sectorul public. Din această perspectivă, politicile educaţionale din România ar trebui să fie mult mai orientate spre a răspunde dinamicii şi schimbărilor care apar în piaţa muncii.

Astfel, consider că trebuie luate măsuri pentru pentru stimularea spiritului antreprenorial la tineri şi pentru creşterea gradului de ocupare a tinerilor.

Stabilirea ca obiectiv din partea statului a dezvoltării economice a unei anumite zone sau domeniu de activitate aduce după sine investiţii şi crearea de locuri de muncă. Ar fi necesară o diversificare a ofertei pe piaţa muncii, deoarece oferta locurilor de muncă pentru tinerii, în special pentru cei fără o pregătire adecvată, este limitată la comerţ, construcţii, meseria de confecţioner, croitorie, alimentaţie publică etc.

Această diversificare trebuie gândită în corelaţie cu stimularea muncii la domiciliu şi cu locuri de muncă în care programul de lucru este flexibil.

Un bun sistem de control al aplicării legilor ar fi un aspect important şi ar constitui un mesaj puternic, stimulant şi de siguranţă pentru tineri. Ar trebui organizate instituţii care să monitorizeze acţiunile referitoare la cadrul muncii, cărora tinerii să li se adreseze pentru sesizarea neconformităţilor cu prevederile legii.

Cursurile organizate de stat trebuie să fie elaborate în funcţie de cererea pieţei, de specificul sectorului de activitate care generează crearea celor mai multe locuri de muncă şi de tipul de competenţe şi abilităţi cerut pe piaţă. AMOFM trebuie să urmărească în permanenţă care sunt tendinţele pieţei; ar trebui ca, pe baza analizelor economice, să anticipeze chiar care ar fi sectoarele economice care vor înregistra creştere şi care ar fi meseriile şi calificările care vor fi cerute în aceste sectoare.

Oferirea posibilităţii de calificare la locul de muncă reprezintă o măsură care ar fi deosebit de utilă şi necesară în cazul tinerilor care doresc să se specializeze într-o anumită meserie. Din această perspectivă, statul ar trebui să colaboreze cu asociaţiile profesionale, cum ar fi în domeniul resurselor umane, relaţii publice, publicitate şi marketing, diverse alte corpuri profesionale, pentru a acorda anumite facilităţi companiilor care sunt dispuse să implementeze astfel de programe de calificare la locul de muncă pentru tineri. Ideal ar fi ca acei tineri care dovedesc performanţă la locul de muncă să aibă şansa de a-şi continua atât instruirea, prin resurse subvenţionate de către stat, cât şi pregătirea profesională. În acest sens, angajatorul poate să adopte o atitudine pozitivă şi încurajatoare faţă de eforturile angajatului de dezvoltare continuă a abilităţilor şi pregătirii sale. Încurajarea unor astfel de programe de calificare la locul de muncă ar contribui şi la câştigarea unei experienţe profesionale pentru tineri, a deprinderii de cunoştinţe, aptitudini, precum şi a referinţelor profesionale cerute în procesul de selecţie pentru un loc de muncă.

Societăţile occidentale au dezvoltat, sub presiunea socială a şomajului, o varietate de astfel de forme de întrajutorare de tip comunitar, care ţin mai mult de imaginaţia socială şi de nevoia socială apărută la nivel local.

Vă mulţumesc.