Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2018
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.56/2018
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2018 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2018
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.68 | Tudoriţa-Rodica Boboc - despre "Puterea de negociere pe piaţa internă a muncii". | |||
|
"Puterea de negociere pe piaţa internă a muncii" Concentraţi pe problematica salarizării, angajaţii, sindicatele deopotrivă cu angajatorii, au scăpat din vedere câteva dintre constatările mai recente ale specialiştilor în recrutare, schimbări recente în situaţia de pe piaţa muncii, internă şi europeană. Cea mai interesantă dintre aceste mutaţii se consideră a fi schimbarea puterii de negociere. Aceasta s-a deplasat în bună parte de la angajator la angajat. Atât timp cât la poarta angajatorului se aflau mulţi ofertanţi ai forţei de muncă, aceştia, angajabilii, nu aveau niciun cuvânt de spus atunci când se aflau în situaţia fericită de a li se oferi un loc de muncă. A devenit evidentă şi pentru economia şi societatea noastră noua penurie de oameni calificaţi. România de astăzi se confruntă cu situaţia că forţa de muncă a devenit o marfă tot mai rară, tot mai greu de găsit. Oferta de forţă de muncă este tot mai redusă, iar de lipsa celei mai bine calificate se plâng de mult timp toţi angajatorii, atât serviciile publice cât şi companiile private. Migraţia forţei de muncă, scăderea şi îmbătrânirea populaţiei au devenit cauze majore care vulnerabilizează progresul economic şi social. Totodată, rata şomajului este una dintre cele mai scăzute din Europa, România numărându-se printre statele Uniunii Europene cu o rată scăzută a şomajului. Locurile de muncă prezentate la târgurile de job-uri şi la diverse concursuri continuă sa nu fie ocupate. În aceste condiţii, angajatorii trebuie să se adapteze pentru a rămâne pe piaţă. Ei sunt nevoiţi să acorde condiţii de muncă tot mai bune, să mai reducă din marja de profit şi să plătească mai bine lucrătorii, pe tot lanţul pregătirii profesionale, de la cei mai puţin calificaţi la cei mai buni specialişti. Firmele mai puternice dezvoltă ele însele programe de pregătire pentru propriile nevoi. Un aspect calitativ în raporturile de pe piaţa muncii este acela că pentru unii lucrători români salariul nu mai este cel mai puternic criteriu de alegere a unui loc de muncă. Potrivit directorului unei companii multinaţionale de la noi, salariul nu mai este cel mai important criteriu de alegere a job-ului, în condiţiile în care business-urile din România sunt din ce în ce mai preocupate de experienţa angajaţilor, care nu presupune doar salarizarea, ci un set de criterii prin care angajatul se raportează la angajator. Un nou criteriu de recrutare este acela de angajament personal, engagement, care se defineşte ca legătura emoţională a angajatului cu organizaţia, cu misiunea şi obiectivele acesteia, legătură care îi determină să depună un efort discreţionar pentru îndeplinirea scopurilor comune. Engagement-ul transformă obiectivele companiei în obiective comune pentru întreaga echipă, de la Directorul General, CEO, la salariatul nou angajat, entry-level, făcând din succesul angajatului succesul companiei şi invers. La acesta se adaugă alte criterii, cum sunt: cultura organizaţiei, munca în sine, scopul sau raţiunea muncii. Noii lucrători se întreabă de ce muncesc, ce se întâmplă în urma muncii lor. La toate acestea se adaugă bineînţeles şi partea de recompensare. Specialiştii în recrutare ne spun că pun accent şi caută în CV-urile candidaţilor experienţă, cunoştinţele de limbi străine, cu precădere a celor mai rare, dar şi pe acţiunile de voluntariat. Pe de altă parte, descoperirea talentelor este o altă tendinţă care va marca piaţa muncii în următorii ani. Angajatorii caută candidaţi cu aptitudini şi specializaţi pe diferite domenii de activitate. Anul trecut, la noi, s-a discutat mult asupra Legii salarizării. Constatăm acum că nu au avut dreptate cei care ne criticau pe motivul că salariile mai atractive din sectorul bugetar vor determina migraţia din privat la stat. Economia de piaţă liberă are pârghii proprii de adaptare la realităţile sociale si economice. Este de aşteptat şi de dorit ca şi în companiile private angajaţii să se bucure de condiţii de muncă şi de salarii care să-i motiveze să-şi păstreze şi să-şi valorifice competenţele la locul de muncă. |


