Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari, se pregăteşte domnul deputat Mihai Năstase.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

Cândva, când vor fi oameni drepţi la conducerea României, oameni care n-au cedat pământuri strămoşeşti, prin diverse declaraţii şi tratate, cei care vin după noi se vor mira în ce strâmbătate am trăit.

1) Cum este, de exemplu, să recunoşti un stat în stat, Republica Moldova, şi care sunt consecinţele?

2) Cum este, de exemplu, să cedezi, pe timp de pace, nesilit de nimeni, nordul Bocovinei, Ţinutul Herţa, Insula Şerpilor şi, iarăşi, care sunt consecinţele?

3) Cum este, de exemplu, să admiţi o a doua limbă oficială în stat, limba maghiară, şi care sunt consecinţele?

În primul caz, Republica Moldova, consecinţele sunt grave. S-au solidificat nişte structuri prezidenţiale, guvernamentale şi acum, nu atât ruşii, cât românii care au portofolii nu mai vor unirea.

Fireşte, pentru cei lipsiţi de idealuri naţionale, este mai convenabil să profite de funcţii mari: preşedinte, miniştrii în statul fantomă Moldova, nu prefecţi sau primari de judeţe în România.

Consecinţele, în al doilea caz, şi anume, Tratatul dintre România şi Ucraina sunt la fel de grave. S-au redus orele de limbă română, se închid şcolile româneşti, sunt respinse delegaţiile oficiale din România, este călcat în picioare tricolorul românesc de către deputaţi din rada ucraineană.

Am revenit la aceste probleme, despre care am mai vorbit şi alte ori, deoarece se pune la cale finalizarea tratatului dintre România şi Republica Moldova.

Este inadmisibil - am spus şi o repet - ca ţara mamă să facă un tratat de bună vecinătate şi amiciţie cu vreo câteva judeţe ale ei şi o stână. Ca să le stricăm pofta de tratate potentaţilor vremii noastre, avem în vedere că Armata 14 este încă pe teritoriul Republicii Moldova, nu cred că ar suna bine titulatura tratatului care se preconizează. Şi anume, Tratat de bună vecinătate şi amiciţie între România şi o colonie a Rusiei, Basarabia.

Aceasta este realitatea! Acesta este adevărul în problema dată şi nu este cazul să ne ascundem după deget. Dovadă este Ilie Ilaşcu, un martir naţional pentru cauza României întregite. Anume, oameni ca el fac joncţiunea cu viitorul, căci profeţii nu mint, reunificarea va avea loc!

Şi atunci, se întreabă: în ce coş al istoriei vor fi aruncate aceste tratate mizerabile între Ţara Mamă şi judeţele ei? Oare cei care au minţit cred că sunt veşnici? Oare inepţiile lor sunt veşnice?

În al treilea caz, consecinţele sunt cumplite. Cum limba este naţiunea, acum, cu această lege a administraţiei publice locale, pe lângă faptul că se creează un precedent periculos, se stârneşte pofta şi a altor etnii de a vorbi pe limba lor în instituţiile de stat, se mai urmăreşte ceva: federalizarea României.

Tocmai de aceea, oamenii care simt pierzania ţării s-au adunat la Cluj. Nu a fost un miting populist, a fost un geamăt, un plâns al naţiunii româneşti ultragiate pe moşia sa.

În care ţară, unde s-a mai pomenit coexistarea a două limbi oficiale în instituţiile de stat?

Dar, de la 1989 încoace se vede clar demontarea, desfigurarea statului naţional unitar român.

Dacă ne mai simţim români în suflet, indiferent de vederile politice, trebuie să ne unim în gând şi suflare, pentru a stopa acest proces de dezagregare a ţării româneşti.

Mulţumesc. (aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.