Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Are cuvântul domnul deputat Ilie Merce.

Domnul Ilie Merce:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constatăm că Executivul a început o cursă contra cronometru pentru întărirea componentelor de autoritate poliţienească a Puterii.

Înaintea adevăratelor priorităţi ale ţării, Guvernul şi grupurile parlamentare ale PDSR şi-au propus să adopte în pripă, şi aceasta nu este un semn de lucru bine făcut, un pachet legislativ ce vizează activitatea Ministerului de Interne, şi, pe un plan mai larg, cea a structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

PRM se pronunţă, fără rezerve, pentru întărirea statului naţional unitar român, ca stat de drept, în care supremaţia legii să devină o efectivă realitate, şi nu un slogan electoral demagogic clamat în scopul acumulării de capital politic.

PRM susţine întru-totul necesitatea edificării şi consolidării autorităţii instituţiilor democratice de putere şi nu neagă urgenţa instaurării ordinii în primul rând în cadrul ministerelor, autorităţilor autonome şi celorlalte structuri chemate să asigure ordinea, aplicarea şi controlul respectării legii.

Nu am fi început această declaraţie a noastră cu aserţiunea sentenţioasă potrivit căreia deţinătorii puterii urmăresc de fapt consolidarea acelor pârghii de administraţie prin care să poată ţine sub control opoziţia şi societatea civilă, dacă actele de guvernământ manifestate până în prezent nu ar fi pus în evidenţă o crasă demagogie politică. Astfel, recent adoptata Lege a protecţiei informaţiilor clasificate, pe care, de bună credinţă, grupurile parlementare ale partidului nostru au votat-o, este pe cale de a deveni un fiasco. Am dat credit afirmaţiilor premierului că această iniţiativă legislativă face parte dintre condiţiile facilitării accederii României către structurile europene. În realitate, această lege se dovedeşte a fi o manoperă în care fac casă bună amatorismul, într-o problemă fundamentală, cea a securităţii informaţionale a cetăţeanului, cu oportunismul politic. Cum altfel ar fi fost posibil ca până şi premierul şi preşedintele României să înceapă a da înapoi la cele dintâi reacţii ale agenţilor opiniei publice?

Realitatea este aceea că legea în discuţie nu se fundamentează şi nu ia în considerare necesităţile reale ale protecţiei informaţiilor în cele două laturi fundamentale ale problemei: grija pentru o completă şi corectă informare a cetăţeanului şi, în acelaşi timp, nedisiminarea informaţiilor care trebuie să asigure independenţa deciziilor prin care se exprimă suveranitatea puterii de stat şi funcţiile externe ale acesteia.

Guvernul nu a rezolvat termenii acestui binom, fiindcă nu a lucrat cu bună credinţă. Pe de o parte, a afirmat că legea se doreşte a îndeplini condiţii ale Adunării Europene, iar, pe de altă parte, textul legii adoptate nu se fundamentează pe doctrina şi practica juridică europeană, în materie din spaţiul european şi, eventual, chiar din cel american, şi, de ce nu, pentru echidistanţă, şi pe alte spaţii, cum ar fi SUA şi Japonia, care îşi datorează porosperitatea făcută tocmai cultului secretului.

Ce a dorit Puterea? Nici ea nu ştie, din moment ce are tendinţe de a da înapoi. Problema acută este: cine manipulează şi în ce scop actuala putere.

Personal, iniţial am fost tentat, poate şi din considerente subiective, să creditez intenţiile Puterii în legătură cu promovarea proiectelor legilor siguranţei naţionale, ale organizării şi funcţionării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi cea privind controlul asupra activităţii comunităţii informative. Ulterior însă, m-am aflat în faţa unei mari descurajări determinate, în principal, de următoarele: lipsa studiilor documentare care să fundamenteze iniţiative legislative de asemenea anvergură şi maximă responsabilitate naţională; neluarea în considerare a faptului că Legea penală constituie caroiajul obligatoriu al oricăror reglementări în ceea ce priveşte siguranţa naţională; elaborarea unor texte de lege voit agramate şi confuze, pentru a fi acoperite adevăratele intenţii urmărite - instaurarea unui stat totalitar poliţienesc şi amanetarea intereselor naţionale pe considerentele câştigării unei imagini aparente a vocaţiei paneuropene. Nimic mai fals! Un aparat birocratic oportunist care a cochetat dintotdeauna cu alternanţele puterii îşi propune acum să compromită actuala Putere, pentru a-şi perpetua dominaţia şi asigura propriile interese.

În faţa acestei realităţi, considerăm necesar ca toate partidele politice reprezentate în Parlament să-şi exprime, prin declaraţii politice, opţiunile şi strategiile în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa naţională a României.

Trebuie să spunem odată cu fermitate, dacă vrem ca România să fie cu adevărat un stat de drept, cu structuri puternice, inclusiv în domeniul siguranţei naţionale, care să ne asigure protejarea şi promovarea efectivă a intereselor României.

Faptul că marile agenţii de presă internaţională aproape săptămânal relatează despre depistarea şi neutralizarea unor spioni ruşi, americani sau evrei infiltraţi în structurile interne ale adversarilor, demonstrează că între state continuă să primeze interesele proprii, imediate sau de perspectivă, fapt ce trebuie să ne trezească la realitate şi să acţionăm în consecinţă.

În acest context, Parlamentul să nu mai dea curs nici unei iniţiative legislative a Puterii în acest domeniu până când nu va fi validată Strategia Siguranţei şi Securităţii Naţionale a României.

Totodată, propunem constituirea unui grup de consultanţă de specialitate a comisiilor permanente cu atribuţii de legiferare în materia securităţii, siguranţei naţionale şi a ordinii publice, alcătuit din valori reprezentantive în România, care au acumulat cunoştinţe şi experienţă în materie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Rămâneţi şi dumneavoastră la pasiv cu două minute.

Mulţumesc tuturor pentru colaborare, vă urez o zi bună şi, după o scurtă pauză, vor continua lucrările din această zi sub o altă conducere.