Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Ştefan Baban. Se pregăteşte domnul Sever Meşca.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Reeşalonările – avantajul firmelor de stat".

Potrivit noii grile de eşalonare care conţine 20 de criterii, agenţii economici de stat şi privaţi vor trebui să obţină un anumit punctaj pentru a se eşalona datoriile.

Întreprinderile de stat sunt, din start, avantajate pentru că aici se aplică automat eşalonări şi la datoriile bugetare şi la energie, în momentul în care vor fi privatizate.

Societăţile de stat şi cele private, care au datorii la bugetul de stat vor putea beneficia de reeşalonarea acestora, în cazul în care vor acumula un punctaj corespunzător, bazat pe cele 20 de criterii, ca: proporţia datoriilor achitate din totalul datoriilor, vechimea acestora, vechimea agentului economic ce solicită reeşalonarea, modul de respectare a reeşalonărilor anterioare.

Grila este construită pentru trei grade principale de risc: scăzut, mediu şi ridicat, iar societăţile ce solicită aceste reeşalonări vor trebui să prezinte programe de restructurare viabile.

Acest act normativ va fi, totuşi, pentru unii mumă, adică pentru societăţile de stat, şi pentru alţii ciumă, adică pentru societăţile private, deoarece toate datoriile bugetare ale societăţilor cu capital majoritar de stat, acumulate până la sfârşitul anului 2001, vor fi îngheţate. Penalităţile aferente acestora vor fi anulate, restul fiind eşalonate pe baza acestor criterii. În acest timp, firma privată va trebui să facă tot posibilul pentru a-şi strânge punctele necesare reeşalonării datoriilor.

Un alt cadou făcut firmelor de stat reprezintă îngheţarea şi respectiv reeşalonarea datoriilor către furnizorii de energii, precum şi ştergerea penalităţilor aferente. De ce cadou? Pentru că, după cum se ştie, şi sectorul energetic are nevoie de investiţii în valoare de 4 miliarde de dolari, bani care nu se vor mai putea regăsi ca plată pentru ceea ce a fost livrat.

Privaţii trebuie, însă, să plătească, pentru că la ei reeşalonările la energie nu se aplică, astfel încât robinetul poate fi închis automat, dacă se întârzie termenul de plată. Şi aceasta, în timp ce societăţi cu capital majoritar de stat, mari consumatoare de energie şi răuplatnice sunt iertate, în mod sistematic, de către fiecare guvernare de după 1989.

Să nu ne mirăm, atunci, de nivelul investiţiilor străine în România, dar mai ales de temerile şi neîncrederea ce domină sectorul privat, atunci când fiecare Guvern declară cu emfază că prioritatea programului economic şi implicit a reformei economice o reprezintă privatizarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.