Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 11, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.102/2002
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 11, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 11, 2002
| 1. | Intervenţii ale domnilor deputaţi: | ![]() |
|||
![]() |
1.7 | Leonida Lari Iorga - despre "condamnarea comunismului şi pedepsirea criminalilor comunişti"; | ![]() |
||
| ................................................ |
|
O invit pe doamna deputat Leonida Lari Iorga. Urmează domnişoara Lia-Olguţa Vasilescu. |
|
Stimaţi colegi, La Parlament, deşi ne-am interesat, încă nu a ajuns cică textul tratatului româno-rus. În presă însă a transpirat câte ceva privitor la declaraţia-anexă, în care s-ar pomeni de pactul Ribbentrop-Molotov, dar şi de faptul că România ar trebui să-şi ceară scuzele de rigoare, că ar fi atacat URSS în 1941, împreună cu armatele hitleriste. Dar ce ne facem cu atacul URSS asupra României din 1940, că precum o spune tranşant poetul-patriot Nicolae Dabija, aşa-zişii eliberatori şi-au mutat patria în spaţiul dintre Prut şi Nistru, ei umblând cu patria după ei, în geamantan. Oare când vor înţelege şi occidentalii, şi americanii, că poftele imperiale ale ruşilor nu dispar, indiferent de titulatura ce o au? Ori URSS, ori Rusia! Aceasta s-a văzut bine şi în vara anului 40, când imediat după cotropirea Basarabiei a început un adevărat genocid. Intelectualii basarabeni, preoţii ucişi, ţăranii, muncitorii care aveau cât de cât scânteie de conştiinţă naţională, trimişi în Gulagul siberian. Şi atunci pentru ce, se întreabă, ne-am cere scuze, că drumul din România până în Siberia este semănat cu oasele românilor? Că politica ocupantului rus, precum spunea Mircea Eliade, este de a lichida cu orice preţ şi în timp util prezenţa vie şi adânc rădăcinată a occidentului latin pe care o semnifică împotriva tuturor furtunilor istorice neamul, limba şi cultura românească? Dar iată ce spun înşişi ruşii în "Cartea neagră a comunismului", scrisă de un grup de autori ruşi şi francezi, introducerea este făcută de Alexandru Iacoblev, fost membru al Biroului Comitetului Central din URSS şi fost deputat în Parlamentul URSS. Cu surplus de detalii, Iacoblev demonstrează că fascismul şi comunismul sunt două feţe ale aceleiaşi medalii: medalia răului universal. Teroarea hitleristă venise cu un program bine definit: să cureţe întâi Europa, apoi întreaga lume de evrei, slavi, apoi galbeni şi negri, de toate popoarele considerate inferioare. Comunismul, însă, a fost o teroare imprevizibilă împotriva omenirii, în genere, care a avut ca scop modificarea genetică a materialului uman, care a înglobat în sine păcatul lui Iuda, în evoluţia sa finală, de la trădarea învăţătorului Cristos, până la trădarea tatălui, Dumnezeu, ceea ce n-a prevăzut nici chiar Sfânta Scriptură. Radio Moscova, pe 26 octombrie 1992, a oferit nişte date, şi anume că Gulagul a înghiţit peste 66 milioane de vieţi omeneşti, iar în 1994, la întoarcerea sa în Rusia, marele scriitor rus Alexandru Soljeniţen a declarat că în Gulag au pierit peste 70 milioane de oameni. "Cartea neagră a comunismului", însă, vorbeşte de o cifră enormă - 95 milioane de oameni dispăruţi fără urmă, ca victime ale comunismului. Aşadar, conform datelor statistice de până acum, fascismul a distrus 22 milioane de vieţi omeneşti, iar comunismul 95 milioane de vieţi omeneşti. Fascismul a fost condamnat pe plan internaţional, în procesul de la Nurnberg. Comunismul, deşi a comis un număr mai mare de crime împotriva umanităţii, ştergând de pe faţa pământului popoare întregi, nu a fost tras la răspundere nici până acum, continuă să înflorească mai cu seamă în coloniile Rusiei, încurajat şi alimentat, în continuare, de panslavişti. Nu mai demult decât în 1991, ziarul "Literaturnaia Gazeta" din Moscova publica sub semnătura unui deputat rus, Iurian Fanasev, următoarele: "Că Republica Moldova trebuie de experimentat, ceea ce a fost experimentat deja în Armenia şi în Gruzia, creând complicaţii şi mai mari Republicii Moldova, prin formarea Republicii Transnistrene, Republicii Găgăuze". Cât de asiduu muncesc "specialiştii" ruşi la dezlipirea totală a Basarabiei de România o dovedesc, fără echivoc, şi frazele şovine, pline de ură a unui alt deputat rus, fostul şef al Dumei de stat, Ghenadi Selejniov, fraze rostite pe pământ românesc, în chiar Capitala României, în anul 2000. Iată ce zicea el: "Noi vom face totul ca în decurs de 10 ani să federalizăm Republica Moldova, şi, atunci, adio unire cu România!". Cum comentează occidentalii o asemenea consecvenţă diabolică a ruşilor de a-şi duce opera de cotropire şi oprimare a popoarelor, până la a le anihila, până la a le şterge de pe faţa globului? Şi mai cutează unii de pe la noi să considere patriotismul local sau naţionalismul ca fiind periculoase, ele, de fapt, fiind o împotrivire a oamenilor de bună credinţă, mai ales a Partidului România Mare, contra mastodontului rus care nu a abdicat nicidecum de la interesele de a avea hegemonie în Balcani. Dar nu este nevoie să mergem cu exemplele prea departe, pentru a-i edifica pe mentorii occidentali că Imperiul rus nu are de gând să se lase de rusificarea naţiunilor care-i stau în cale. Ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă, începând cu ianuarie 2002, la Chişinău, şi anume, încălcarea drepturilor omului, amestecul bisericii ruse în Mitropolia Basarabiei, obligativitatea limbii ruse, "vânătoarea" liderilor de orientare proromânească, răpirea şi sechestrarea patriotului Vlad Cobriacov, sunt fapte care vorbesc de la sine. Şi când s-a sesizat occidentul? Abia la revolta copiilor care vor limba română şi istoria românilor, români fiind? Şi când a reacţionat mai abitir occidentul? Când s-a poticnit că autorităţile comuniste se ocupă de anchetarea unor copii de 7, 9 ani care cântă şi recită poezii în limba lor, care se consideră români şi care sunt găsiţi vinovaţi că aşa s-au născut şi nu altfel pe această lume, români şi punctum! Consider că situaţia dată nu mai poate fi lăsată la cheremul imperiului rus, care se află în degradare morală şi a cărui nărav de distrugere a vieţilor omeneşti este bine cunoscut. Ca să stârpim răul de la rădăcină, aşa cum a avut loc procesul fascismului la Nurnberg, trebuie să aibă loc şi procesul comunismului la Tribunalul de la Haga. Dar cei care au adus această "ciumă roşie" pe pământ, comunismul, trebuie să răspundă în faţa omenirii, altfel, ciuma poate lua forme şi mai monstruoase. Şi n-ar fi rău ca acest proces, al comunismului, să fie declanşat chiar de România, ea fiind ţara cea mai lovită şi mai hărtănită dintre toate, după al doilea război mondial. În România zilelor noastre, a fost adus din America un gardian neamţ care, cică, ar fi fost în lagărele fasciste de exterminare, dar câţi foşti spioni, ofiţeri sovietici sau trădători autohtoni, cu pensii grase, care au făcut parte din trupele sovietice de exterminare se plimbă fără nici o grijă prin parcurile Bucureştiului, ale Chişinăului, ale Cernăuţiului. Dar câţi se mai obrăznicesc încă să ne înveţe de minte, prin sticla televizorului, instigând poporul român la stingerea conştiinţei naţionale şi demolarea valorilor naţionale şi universale. Ajunge! Timpul acestora a trecut şi locul lor, al celor care mai trăiesc încă, este în puşcărie. Fascismul a fost condamnat, criminalii au fost pedepsiţi. Se impune tot mai mult şi condamnarea comunismului şi pedepsirea criminalilor comunişti, care, negându-l pe Domnul, au negat omenirea! Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. |



