Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Wolfgang Wittstock şi va urma domnul Ionel Marineci.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Se cunoaşte faptul că, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, aprobată prin Legea nr. 501/2002, imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv de statul român, în perioada 6 marite 1945 - 22 decembrie 1989, se retrocedează foştilor proprietari. Având în vedere că am onoarea să reprezint minoritatea germană în Parlamentul României şi că, din punct de vedere confesional, aparţin Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, care face parte din familia bisericilor luterane, doresc, în cele ce urmează, să prezint punctul de vedere al celor două comunităţi, cea germană şi cea evanghelică, în legătură cu un imobil-simbol al acestora: Muzeul Brukenthal din Sibiu, primul muzeu public din sud-estul Europei, care, până la naţionalizarea survenită în anul 1948, a funcţionat ca muzeu al comunităţii săseşti din Transilvania.

Cu câteva zile în urmă, la Sibiu, reprezentanţi de frunte ai Bisericii Evanghelice C.A. din România şi ai formului Democrat al Germanilor din România au susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a fost făcută publică intenţia de a solicita restituirea Muzeului Brukenthal. Cu această ocazie a fost difuzată o declaraţie de presă, din care voi cita în cele ce urmează: "Biserica Evanghelică C.A. din România, şi anume Comunitatea Evanghelică C.A. Sibiu, în calitate de proprietar şi Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., în calitate de for tutelar, am solicitat, în baza dispoziţiilor Legii nr. 501/2002, restituirea Muzeului Brukenthal, îmrepună cu inventarul mobil trecut în mod ilegal şi abuziv în anul 1948 în proprietatea statului comunist.

Potrivit testamentului baronului Samuel von Brukenthal din 3 ianuarie 1802, al codicilului lăsat de baronul Josef von Brukenthal şi al statutului testamentar al acestui ultim descendent în linie dreaptă, din 3 decembire 1867, în anul 1878 atât muzeul cât şi colecţiile au revenit sub formă de donaţiuni Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu şi au fost administrate de către biserică în favoarea Gimnaziului Evanghelic Brukenthal timp de 60 de ani până la preluarea lor de către Statul Român împreună cu Gimnaziul Evanghelic Brukenthal.

Biserica Evanghelică, în calitate de moştenitor, este legată şi obligată, totodată, de prevederile testamentare să respecte şi să îndeplinească ultima voinţă a testatorilor. În acest sens, dorim cu fermitate ca, în condiţiile testamentare mai sus-menţionate, să se asigure integritatea şi întregirea colecţiilor originale prin restituirea atât a obiectelor şi colecţiilor proprii, donate de Brukenthal sau achiziţionate până la naţionalizare, cât şi a celor avute în păstrare cu titlul de custodie, pentru care nu a încetat nicicând răspunderea şi responsabilitatea muzeului.

Declarăm cu toată răspunderea - fiind în asentimentul întregii minorităţi germane din România - că Muzeul Brukenthal va rămâne şi pe viitor "Muzeul Naţional Brukenthal", o instituţie de cultură publică, unde va funcţiona şi în continuare instituţia actuală ca persoană juridică proprie, sub autoritatea Ministerului Culturii şi Cultelor, urmând ca în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 501 din acest an să încheiem un contract de închiriere cu conducerea muzeului, în care chiria va fi simbolică.

Biserica Evanghelică C.A. a fost de-a lungul secolelor un promotor şi sprijinitor permanent al culturii şi ştiinţei. Continuând această tradiţie, dorim ca Muzeul Brukenthal să fie inclus din nou în circuitul european, prin deschidere şi competitivitate, prin forme şi metode moderne şi viabile de colaborare, de management şi marketing, prin mijlocirea de contacte şi investiţii, prin completarea şi îmbogăţirea colecţiilor.

Este dezideratul nostru, la aniversarea, în anul 2003, a 200 de ani de la moartea Baronului Samuel von Brukenthal, să readucem primul muzeu public din sud-estul Europei în concertul marilor muzee din Europa şi din lume, o lucrare anevoioasă şi de durată, dar o datorie de onoare faţă de înaintaşii şi urmaşii noştri.

În sfârşit, credem că măsurile enunţate mai sus vor fi benefice urbei noastre, adică Sibiului, şi culturii României în ansamblul ei."

Această declaraţie de presă a fost dată la Sibiu, la 13 decembrie 2002. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.