Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Cornel Ştirbeţ. Va urma domnul Becsek Garda Dezideriu.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul intervenţiei mele de astăzi este "Minorităţile din umbra Puterii".

De curând, la Poiana Braşov, s-a desfăşurat o întâlnire de lucru PSD-UDMR, în urma căreia reprezentanţii ambelor formaţiuni politice şi-au manifestat deplina satisfacţie în desfăşurarea relaţiilor bilaterale. "Nu există conflicte majore în nici unul dintre judeţele Transilvaniei", au afirmat triumfalist reprezentanţii UDMR. "Întâlnirile noastre sunt benefice pentru economia Ardealului", a răspuns pragmatic corul pesedist, fără să lămurească de ce, în ce mod şi în ce condiţii.

Cred că, mai degrabă, avem de-a face cu o negociere/împărţire la masa verde a intereselor economice din Ardeal.

După cum spunea un mare politician britanic de la sfârşitul secolului al XIX-lea, nu există alianţe permanente, ci există doar interese permanente.

Atât PSD, cât şi UDMR, prin reprezentanţii lor de frunte, au ajuns să controleze afaceri importante în cea mai dezvoltată regiune a României.

Întâlnirea de la Poiana Braşov, pe lângă aspectul formal al rediscutării protocolului PSD-UDMR, capătă conotaţii majore mai ales în perspectivă preelectorală. Nu mai miră pe nimeni faptul că PSD a început campania electorală pentru alegerile locale şi generale programate peste un an. Nimic rău, dacă ele s-ar manifesta cu decenţa şi rigoarea unui comportament politic modern, democratic şi eficient pentru întreaga ţară.

Nimic rău, dacă această campanie preelectorală nu s-ar desfăşura cu concursul miniştrilor din Cabinetul Năstase, folosind influenţa lor asupra puterii locale, cu ploi de promisiuni şi, nu în ultimul rând, cu bani publici. Dar despre acest subiect suntem convinşi că vom mai avea ocazii să vorbim. Deocamdată, ni se pare important să atragem atenţia opiniei publice asupra unei practici pe care PSD o perfecţionează continuu. Este vorba de atragerea din interese politice, a minorităţilor etnice de partea sa, speculând, dacă este posibil, totul, de la interesele economice de grup şi individuale, până la situaţiile critice de ordin juridic, cum a fost cea de săptămâna trecută, asupra Codului de procedură penală. Aici este cazul să apreciem "profesionalismul" la care au ajuns reprezentanţii de frunte ai UDMR în negocierile cu partidele de guvernământ, dovadă că UDMR este singura formaţiune care se află la putere, cu mici întreruperi, din 1992. Un alt caz devine, pe zi ce trece, tot mai interesant. Începând din anul 2000, după victoria profesorului Klaus Johannis pentru fotoliul de primar al municipiului Sibiu, PSD a aplicat tactica "protocoalelor de colaborare" şi în cazul Forumului Democrat al Germanilor din România. În fapt, este vorba de confiscarea unui important capital electoral de către partidul de guvernământ care, la Sibiu, nici prin înaintaşii săi - FSN, FDSN, PDSR -, nu a avut satisfacţia victoriei în lupta pentru şefia administraţiei locale, după 1989. Profesorul Johannis, actualul lider al Forumul Democrat al Germanilor din România, a venit la putere în Sibiu pe culoarul politic "eliberat" de CDR. Asta nu l-a împiedicat să se lege de PSD, partidul ciocoiului nou, "social-democrat", înlocuitorul ciocoiului vechi, crescut la şcoala activismului comunist. Alegătorii domnului Johannis ar trebui să ştie că Protocolul PSD - FDGR nu a fost semnat însă de dragul sibienilor, ci pentru acoperirea unor interese personale.

O altă minoritate etnică pe care PSD o curtează cu osârdie este cea a romilor. În campaniile electorale trecute, dar şi în cele anticipate din acest an, nu de puţine ori, romii au declarat că vor susţine PSD pentru că le dă ajutoare sociale. Cu o populaţie minoritară pe ansamblul ţării, dar atât de numeroasă faţă de alte minorităţi, problemele politice se complică dacă nu-i dai ce-ţi cere. PSD ştie că integrarea socială a romilor este o chestiune de interes naţional, ce poate influenţa însăşi integrarea României în Uniunea Europeană,dar mai ales ştie că această problemă este de lungă durată. Or, partidul domnului Năstase nici nu concepe să piardă alegerile din 2004 şi sacrifică orice, chiar şi viitorul României, pentru menţinerea puterii, acum şi aici.

Alte minorităţi nu influenţează actul de guvernare atât de evident precum o fac cele trei minorităţi etnice tradiţionale din România, respectiv saşii, maghiarii şi romii - minorităţile din umbra puterii. Ar fi o falsă impresie să credem că PSD încearcă să elimine posibilele conflicte social-politice atrăgând minorităţile etnice spre puterea executivă şi legislativă.

Având de-a face cu politica unui partid ce se identifică cu statul, problema nu are decât o semnificaţie electorală. Marile probleme sociale şi economice ale României nu ţin de o etnie, fie ea chiar majoritară, cu atât mai puţin de una dintre cele minoritare. Declaraţiile, cum sunt cele de la Poiana Braşov, protocoalele, de genul celor cu Forumul Democrat al Germanilor din România, sau băile electorale în mulţime de romi sunt trei dintre armele cu care PSD încearcă deja să influenţeze rezultatul alegerilor de la anul.

Nimic nu-l va împiedica pe actualul partid-stat de guvernământ să încerce să-şi perpetueze puterea cu metode şi mijloace folosite de predecesorul său la alegerile din 1946, ultimele alegeri din România cu aşa-zisă participare pluripartidistă, înainte de 1989. Situaţia politică este asemănătoare, însă avem convingerea că românii, de data aceasta, nu se vor mai lăsa păcăliţi.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.