Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Ladislau Borbely şi va urma domnul Ştefan Baban.

Vă rog să mă înţelegeţi că îmi este greu să întrerup pe cineva, haideţi, să încercăm să concentrăm puţin prezentarea declaraţiei.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

S-a vorbit foarte mult de reforma justiţiei în România, magistraţii au devenit inamovibili, sistemul care s-a creat asigură un cadru general de a separa puterile în stat şi este bine. Totuşi, câteodată, asistăm la un simulacru de judecată, la decizii care demonstrează că există încă mentalităţi evolute, atitudini arbitrare.

Mă refer, în speţă, la decizia Curţii de Apel Tg.Mureş, privind proprietatea unui imobil care a aparţinut Bisericii romano-catolice din Tg.Mureş, imobil care a fost naţionalizat abuziv de către statul român în 1948. Atunci, din cauza "neglijenţei" organelor statului, în evidenţa cadastrului edilitar nu a fost menţionată naţionalizarea.

Biserica catolică, după '90, a solicitat în instanţă recunoaşterea dreptului de proprietate care, după cadastru, le-a aparţinut dintotdeauna. După 8 ani de tergiversări a procesului prin decizia din februarie 2003, Tribunalul Mureş a admis cererea bisericii, ţinând cont şi de apariţia Legii nr.501/2002 privind retrocedarea clădirilor care au aparţinut cultelor religioase.

Faţă de această decizie justă, Curtea de Apel Mureş hotărăşte astfel: constatând că în 1948 a fost făcută o omisiune a statului, netrecând în cadastru în momentul naţionalizării prin această decizie de fapt consfinţeşte o nouă naţionalizare a clădirii care a aparţinut Bisericii catolice.

Situaţia este paradoxală şi tragi-comică, pentru că, chiar zilele acestea, Comisia pentru aplicarea Legii nr.501/2002 a început retrocedarea clădirilor care au aparţinut bisericilor. Sper că şi această clădire va fi în curând retrocedată Bisericii catolice, restabilindu-se dreptatea care n-a putut ieşi învingătoare în hăţişul deciziilor organelor judiciare timp de 8 ani de zile.

Şi dacă tot vorbim de decizii ale tribunalelor, aş vrea să mai exemplific cu o speţă şi anume, aplicarea Ordonanţei privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob sau promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

În urma adoptării acestei ordonanţe care este în vigoare, deci îşi produce efectele, în mai multe localităţi au fost schimbate denumiri de străzi sau au fost îndepărtate statui ale mareşalului Ion Antonescu.

La fel s-a procedat şi la Târgu-Mureş. Dar după hotărârea Consiliului local, organizaţia a dat în judecată Primăria Târgu-Mureş şi Judecătoria Târgu-Mureş în prima fază a dat dreptate celor care au contestat schimbarea denumirii Bulevardului Ion Antonescu în Bulevardul Cetăţii.

Iată cum o intenţie salutară a Guvernului, a voinţei politice, se împotmoleşte la tribunal. Şi atunci ne mirăm de ce este mult mai greu de convins Uniunea Europeană, Consiliul Europei şi statele occidentale, de aplicarea corectă a legilor adoptat. A trecut vremea atitudinii duplicitare. Dacă vrem să ne integrăm urgent în Uniunea Europeană, va trebui să ne respectăm cuvântul dat, ceea ce înseamnă că legea trebuie respectată, trecutul istoric trebuie asumat şi acţiunile tuturor factorilor responsabili trebuie să fie clare, fără ambiguităţi, fără interpretări tendenţioase, conjuncturale. Numai astfel ne putem angaja în lupta pentru integrarea europeană şi euroatlantică.

Vă mulţumesc.