|
Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Mihai Stănişoară. Domnii deputaţi Cristian Sandache, Pavel Târpescu, Ion Mocioalcă, Dumitru Bentu, Mihai Tudose, Eugen Arnăutu, Valeriu Zgonea, Rodica Nassar, Vlad Hogea, Mircea Costache, Dan Brudaşcu, Ioan Miclea şi Emil Boc au depus la secretariat declaraţiile. Poftiţi, domnule deputat.
|
|
Domnul Iulian Mincu: Domnule preşedinte, În declaraţia mea politică de astăzi voi ataca una dintre cele mai grave probleme de sănătate ale românilor în anul 2004. Incidenţa depresiei psihice a crescut în România de la 113 la suta de mii în 1994 la 259 la suta de mii în 2004. De peste 10 ori. Din analiza datelor globale publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, depresia psihică în România, considerată de aceştia "boala mileniului III", depăşeşte în prezent în România 10%. Popoarele de origine latină, aş vrea să vă comunic, sunt în general genetic mai puţin predispuse la depresii psihice decât popoarele nordice. Şi totuşi asta este situaţia. Tot Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că în perioada 2020-2025 depresia psihică va deveni a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare. Care sunt cauzele majore care au principală cauza mortalitatea prin depresiune psihică în România? - Cauza majoră de instalare a bolii, mai ales la tineri, este lipsa unei perspective de viaţă. Aceasta este şi motivul că în jur de 56% din populaţia tânără până la 29 de ani vor să părăsească ţara definitiv. Este şi cauza pentru care mulţi români, peste 1 700 000 de persoane, lucrează în prezent în străinătate. Cererile actuale se ridică la peste 3 milioane de persoane.
- Nesiguranţa zilei de mâine: românul s-a învăţat să-şi dorească puţin, dar sigur. Nesiguranţa îi aduce grave prejudicii personalităţii sale.
- Condiţiile grele de trai întâlnite la majoritatea populaţiei. Dacă analizăm, spre exemplu, numai factura de întreţinere pe perioada 1990-2004 rezultă că ea a depăşit de 7 ori salariul minim pe economie. În februarie 1990 salariul minim era de 1.800 de lei lunar, ceea ce înseamnă de 1.555 de ori mai mic decât în februarie 2004, când este 2.800.000 lei.
În această perioadă, întreţinerea unui apartament cu două camere s-a majorat de 12.000 de ori, de la 150 de lei în 1990, la 1.800.000 lei în 2004. Peste 850.000 de familii nu şi-au plătit întreţinerea de circa 5-6 ani. Datoria acestora depăşeşte 16 milioane de dolari. Psihoza facturilor a dus la falimentarea multor regii locale şi la debranşarea de la agentul termic, e ruşinos, a peste 650.000 de apartamente. Un alt exemplu: în ultimii 14 ani, preţul unui metru cub de apă potabilă a crescut de 16.000 de ori, de la un leu metru cub, la 16.000 de lei metru cub. De 14 ori mai mult decât salariul mediu, care s-a majorat doar de 1166 de ori. Salariul mediu pe economie este de 5,5 milioane lei în 2004. Să nu uităm că din 21,7 milioane de români, doar 14,7 milioane beneficiază de apă potabilă, furnizată şi aceasta de la o reţea veche de peste 75 de ani. Şi e ruşinos! Suntem ţara care consumă cea mai puţină cantitate de apă caldă pentru igiena personală. Depresia duce la ieşirea individului din viaţa socială, însingurare, sentimentul de nulitate, lipsa de interes pentru activitatea zilnică, suicid. Depresia este o suferinţă biologică şi psihologică şi duce la scăderea imunităţii organismului până la apariţia unor complicaţii grave, cum este infarctul miocardic şi accidentul cerebro-vascular. Ieşirea singură din depresie, fără tratament medical, este falsă şi se explică numai probabil de medicii de familie din România. Tratamentul este foarte costisitor încă, iar alocaţiile financiare ale Ministerului Sănătăţii pentru această maladie în anul 2004 sunt de 3% din bugetul sănătăţii, cu mult sub necesităţi. Fragilitatea personalităţii individului bolnav este adesea şi cauza de suicid, peste 50% din cazuri. Subestimarea de către organele sanitare şi organismele sociale şi de către guvern a acestei boli grave cu extindere din ce în ce mai mare, poate avea în timp consecinţe foarte grave , aşa cum precizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi va contribui, pe lângă scăderea natalităţii şi mortalitatea prin boli cardiovasculare, la aducerea României, la cei 16 milioane de oameni care se preconizează în anul 2050. Vă mulţumesc.
|