Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Constantin Avramescu. Va urma domnul Szilagyi Zsolt.

Domnii deputaţi Ion Mocioalcă, Marian Motoc, Mihai Tudose, Cristian Sandache, Aurel Gubandru, Eugen Arnăutu, Ioan Sonea şi Ioan Miclea au depus declaraţiile la secretariat.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Stimaţi colegi,

Prin Legea nr.21/1996 se preciza modul de alcătuire a Consiliului Concurenţei, format din 10 membri cu un mandat de 5 ani, numiţi de catre Preşedintele României, la propunerea Comisiilor reunite de politică economică ale celor două Camere.

Prin documentul de poziţie al României, la cap.6, "Concurenţa şi ajutorul de stat", adoptat la 31 iulie 2000, şi completat cu Documentul de poziţie nr.11 din 7 noiembrie 2002, se menţionează ca România acceptă în întregime acquis-ul comunitar, reglementările după care ne conducem fiind cele prevăzute în Legea nr.21/1996.

Vreau să precizez că, în conformitate cu această lege şi a modificărilor ulterioare, precum şi cu acquis-ul comunitar, acordarea ajutorului de stat se poate acorda numi cu avizul Consiliului Concurenţei. Prin ajutor de stat se înteleg subvenţiile, amânările şi radierile de la plata datoriilor către stat.

În viziune europeană, ajutorul de stat se acordă unor agenţi economici de importanţa deosebită, dar numai o dată şi numai în măsura în care există certitudinea că respectivul agent se va redresa prin ajutorul acordat.

Pentru a evita abuzurile, organismele de concurenţă trebuie să fie independente de executiv, care administrează resursele bugetare.

Dupa cum se ştie, în ţara noastră acordarea ajutoarelor de stat a devenit de mulţi ani un fenomen endemic, cu diferite motivaţii - sectoare strategice, probleme sociale, crearea condiţiilor de privatizare şi aşa mai departe.

În aceste condiţii, Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă nr.121 din decembrie 2003, deci recentă, prin care se prevede că membrii Consiliului Concurenţei nu se mai propun de catre Parlament, ci de către Guvern. Pentru că legea prevede că o ordonanţă se pune în aplicare de la data publicării, înainte de trecerea ei prin Parlament, s-a şi trecut la înlocuirea preşedintelui şi a unuia dintre vicepreşedinţi.

O primă întrebare care se pune este: ce s-ar întâmpla dacă Parlamentul ar respinge aceasta ordonanţă? S-ar reveni la numirile facute?

Nu este o noutate că Guvernul trece peste autoritatea şi competenţele Parlamentului. Substratul este însă altul. Efectuarea numirilor de către Guvern trece practic Consiliul Concurenţei în subordinea Guvernului, astfel că acest Consiliu îşi pierde independenţa, călcându-se principiile comunitare.

Sunt convins că aceasta manevră tipică politicii noastre dâmboviţene nu va trece neobservată, ca atâtea alte practici antieuropene.

Nu ne-a fost suficientă neacordarea statutului de economie de piaţa funcţională, şi nici ultimele evaluări privind imixtiunea politicului în justiţie, corupţia generalizată etc.

Venim acum cu o nouă dovadă că dorim să ne încadrăm în Uniunea Europeană, fără însă a respecta regulile acestea şi continuăm pe acelaşi drum care ne-a condus la situarea pe ultimul loc dintre statele care aspiră la cooptarea în Uniune. Nu întâmplător este faptul, de exemplu, că investiţiile străine pe cap de locuitor să fie, în Bulgaria, de aproape trei ori mai mari ca la noi. Am ţinut să relev acest aspect al politicii împotriva intereselor naţionale ale Guvernului, prin practicarea unor şmecherii care nu mai pot induce pe nimeni în eroare şi în primul rând pe cei care decid asupra acceptării noastre în Uniunea Europeană, care se conduce, după cum ştim, după alte reguli dificile pe care le practică Guvernul nostru.

Nu vreau să fiu o Cassandră, dar continuarea pe acest drum ne blochează intrarea în Uniune în anul 2007. Considerentele politice care îndeamnă statele europene de a încadra în Uniune şi România au o limită şi ultimele documente o dovedesc: că nu se poate trece, la infinit, peste multe neîndepliniri pornite din rea-credinţă şi rea-voinţă.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.