Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului Cristian Dumitrescu, va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este foarte important ca Parlamentul şi parlamentarii să se exprime atunci când lucruri cu adevărat semnificative se întâmplă în viaţa politică românească şi internaţională. Şi acest lucru eu spun că se întâmplă şi acest lucru se face şi acest lucru este un lucru bun.

În tumultul, însă, al acestor evenimente şi al vieţii politice atât de frământate din ţară şi din străinătate se poate întâmpla să se treacă cu vederea şi lucrurile cu adevărat importante. Un astfel de lucru, iată, s-a întâmplat în urmă cu câteva zile: Tratatul cu privire la Convenţia asupra unei Constituţii privind viitorul Europei, deci, Constituţia Europeană, a ajuns într-o fază finală de acceptare de către reprezentanţii Uniunii Europene.

Se închide astfel un ciclu extrem de important, un ciclu care a început, mai întâi, printr-o mare dezbatere în cadrul Convenţiei Europene, din care au făcut parte parlamentari, miniştri, personalităţi ale vieţii politice din ţările Uniunii Europene şi ţările care urmau să intre în Uniunea Europeană, printre care şi România, această Convenţie a produs un proiect de tratat, după o dezbatere care a durat aproape 2 ani de zile, sub preşedinţia lui Valery Giscard d'Estaing, personalitate marcantă a Europei postbelice. După frământări deosebite, acest tratat cu privire la viitorul Europei, cu privire la Constituţia Europeană, a fost finalizat în urmă cu un an, prezentat Consiliului - deci, şefilor de stat şi de guvern - la Thesaloniki. După care a urmat o perioadă frământată, dificilă, care arată că inclusiv în ceea ce priveşte construcţia europeană există poziţii şi interese.

Dar iată că, până la sfârşit, până în cele din urmă, raţiunea a învins şi acest tratat cu privire la Convenţia asupra viitorului Europei, cu privire la Constituţia Europeană, a primit girul şefilor de stat şi de guvern, într-o formulă care, în măsura în care politicul este arta compromisului, a satisfăcut sau satisface aproape toate interesele naţionale ale ţărilor membre şi ale Uniunii, pe ansamblul ei. Este un enorm pas înainte! Este o uriaşă realizare a unei Europe unite! Este momentul de la care, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu peste 50 de ani, când s-a constituit Uniunea Europeană, începe să se construiască din nou! De data aceasta, bazele construcţiei, prevăzute în actualul tratat, care devine Constituţia Europei, sunt cu mult mai solide.

Semnificativ - şi de aceea am dorit să vin la această tribună - pentru că, practic, în tumultul, cum spuneam, al vieţii interne, al alegerilor, al frământărilor sociale, al problemelor care există în România astăzi, şi nu sunt puţine acestea, acest moment semnificativ a trecut. A trecut chiar şi pentru reprezentanţii ţărilor membre ale Uniunii Europene, care s-au aplecat cu mult mai multă "asiduitate" asupra unor probleme legate de viitorul comisiei, de numărul de comisari, de cine va fi preşedintele, într-o funcţie extrem de importantă, al comisiei care urmează ca, de la sfârşitul anului acesta, să intre în funcţie pentru o perioadă de 5 ani.

Dar faptul în sine rămâne: avem o Constituţie Europeană, avem o Constituţie care creionează pentru România un viitor, spunem noi, aproape de realităţile şi mai ales de idealurile poporului român.

S-a vorbit în urmă cu puţine minute de la această tribună şi despre lucruri care sunt arzătoare pentru poporul român. Iată, este vorba despre Moldova, despre Republica Moldova: visăm şi credem că, de acum, este posibil să ne regăsim iarăşi toţi românii înlăuntrul aceleiaşi graniţe. Dacă această graniţă se va numi "graniţa Uniunii Europene", înseamnă că vom fi iarăşi împreună şi că nu ne va mai despărţi nici o graniţă teritorială, pe noi, românii, de o parte şi de alta a prutului.

Numai din acest considerent, dar sunt cu mult mai multe aceste considerente, şi pentru această semnificaţie a aprobării sau consensului asupra viitoarei noi Constituţii Europene, este semnificativ. Iată de ce am dorit să spun câteva cuvinte în legătură cu acest moment care s-a petrecut cu puţine zile în urmă şi să-l marcăm şi noi, Parlamentul României, pentru că cei care vor răsfoi în timp, în analele Parlamentului, în discursurile Parlamentului, vor vedea că un astfel de eveniment, care ne va marca viaţa pentru multe zeci de ani, dacă nu chiar sute, de acum încolo, într-un fel sau altul, l-am gândit şi noi aici. Mulţumim.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.