Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Emil Strungă. Va urma domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Emil Strungă:

Una din primele decizii ale actualului Guvern a fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.138 privind aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse de venit salarial şi reducerea impozitului pe profit de la 25 la 16%.

Aceste măsuri de relaxare fiscală, în special cota unică de impozitare, a fost criticată vehement de la această tribună de către reprezentanţii Opoziţiei parlamentare, deşi aceştia atunci când s-au aflat la guvernare au intenţionat să ia aceeaşi măsură de natură fiscală.

Vă las pe dumneavoastră să concluzionaţi asupra importanţei consecvenţei în politică şi intervenţia mea se va axa în continuare pe avantajele acestor reforme, lăsând Opoziţiei datoria democratică de a o critica în continuare.

Mă bucur că am posibilitatea cu această intervenţie să răspund unor antevorbitori. "E uşor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune".

În primul rând, cota unică de impozitare încurajează munca. Ea prezintă un stimulent pentru acei salariaţi care doresc să muncească mai mult şi, în consecinţă, să câştige mai mult. Înainte, prin impozitarea progresivă, cei care doreau să muncească mai mult, erau sancţionaţi prin impozite mai mari, probabil, ca să le treacă cheful de muncă.

În al doilea rând, această măsură duce la diminuarea birocraţiei din sistemul fiscal. Contribuabilii vor avea de completat un număr mai mic de declaraţii, fişele fiscale nu mai sunt necesare şi cozile la ghişeele administraţiilor financiare se vor reduce. Costurile colectării impozitelor se vor diminua şi, în concluzie, cota unică presupune cheltuieli minime de administrare a impozitelor.

În acelaşi timp, este firesc ca odată ce s-au redus impozitele şi taxele pe venituri şi profit să nu mai lăsăm posibilităţi de scăpare pentru cei care vor să evite plata datoriilor către stat.

În consecinţă, aceste măsuri vor fi însoţite de o strategie ce are în vedere creşterea capacităţii de administrare fiscală prin: înlăturarea practicilor de scutire şi reeşalonare a datoriilor la buget, rău-platnicii nu se vor mai bucura de protecţie politică; considerarea evaziunii fiscale drept o infracţiune economico-financiară şi pedepsirea ei ca atare; eliminarea practicilor de modificare a normelor fiscale prin acte normative de rang inferior; creşterea capacităţii administrative a instituţiilor fiscale de colectare a impozitelor şi taxelor; evaluarea procedurilor şi fixarea de reguli stricte în activitatea de control fiscal.

Prin simplificarea procedurilor fiscale, funcţionarii de la Ministerul Finanţelor Publice pot trece într-o măsură mai mare la activitatea de control pentru eradicarea evaziunii fiscale. Reducerea impozitului pe profit va determina atragerea de investiţii străine şi conduce, în mod obligatoriu, la creşterea bazei impozabile, devenind ţara cu cel mai mic impozit pe profit din Europa Centrală şi de Est, ceea ce va determina atrageri de capital, atât pentru dezvoltarea afacerilor aflate în derulare, dar mai ales pentru creşterea volumului noilor investiţii în România.

Nu este drept ca după ce am redus impozitele pe venituri şi profit, să mai lăsăm portiţe în fiscalitate care să creeze speculaţii şi dezechilibre fiscale ce pot veni din migraţia câştigurilor spre venituri mai puţin impozitate. Pentru aceasta, Guvernul va lua următoarele măsuri: majorarea impozitelor pe dobânzi de la 1 la 10%, în vederea descurajării speculaţiilor bancare; majorarea impozitelor pe câştigurile de capital; majorarea impozitelor pe tranzacţii imobiliare ale persoanelor juridice; impozitarea câştigurilor din tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice, atunci când acestea au caracter speculativ.

Aceste noi măsuri de impunere fiscală nu afectează populaţia în ansamblul ei, ci numai un număr redus de cetăţeni. Nu sunt măsuri care să afecteze negativ angajaţii, de aceea criticile liderilor de sindicat nu sunt fundamentate. Relaxarea fiscală pusă în practică de Guvern a fost un element esenţial al platformei electorale a Alianţei "Dreptate şi Adevăr" PNL-PD şi ea va genera dezvoltarea economică şi stabilitate monetară.

Sfârşitul anului 2005 va aduce venituri suplimentare la buget, în comparaţie cu perioada corespunzătoare anului trecut. Aceasta va permite suplimentarea finanţării în domeniile de larg interes public: învăţământ, sănătate, agricultură, precum şi creşterea salariului minim pe economie.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.