Parliamentary debates

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Se pregăteşte domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Constantin Anton Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Au trecut aproximativ 14 săptămâni de când am fost ales împreună cu dumneavoastră ca deputat în Parlamentul României. Cu aproape 10 săptămâni în urmă, am primit în această sală votul de învestitură pentru a conduce noul guvern rezultat după alegeri.

De atunci, este prima oară când iau cuvântul în Parlament. Sunt onorat să revin în faţa dumneavoastră, chiar dacă o fac ca deputat.

Este cel mai autentic mod în care îmi pot arăta respectul pentru instituţia legislativului. Poate că unii dintre dumneavoastră sunteţi miraţi să mă vedeţi la această tribună prezentând o declaraţie politică. Eu n-am uitat că m-am angajat în campania electorală să contribui la consolidarea instituţiei Parlamentului, ca for de dezbatere politică.

M-am angajat în egală măsură să promovez şi să întăresc toate instituţiile şi valorile democratice, pentru a permite reconstrucţia României şi aderarea la Uniunea Europeană, prin valorile democratice, mă refer la drepturile şi libertăţile individului, egalitatea în faţa legii, libera iniţiativă.

Am prezentat aceste aspecte ca să înţelegeţi din ce perspectivă abordez problema care constituie tema principală a mesajului meu politic.

Cine îşi imaginează că schimbarea de putere duce automat la rezolvarea problemelor societăţii este nerealist. Se pot schimba zece guverne şi tot atâtea parlamente, fără ca nimic să se schimbe în România dacă nu există voinţă politică. Agenda reziduală pe care am preluat-o după alegeri are o densitate de plumb. Foarte multe sunt problemele nerezolvate de la începutul anilor `90.

Vă supun atenţiei dumneavoastră una din problemele cheie şi anume, relaţia presei cu instituţiile statului. Am analizat cu atenţie în aceste săptămâni situaţia presei din ultimii ani. Am revăzut rapoartele organizaţiilor pentru protecţia presei. Am să vă citesc din raportul Agenţiei pentru monitorizarea presei din anul 2004: "Presa funcţionează într-un mediu economic ce nu respectă legile economiei de piaţă, principala cauză fiind intervenţia brutală a reprezentanţilor puterii centrale sau locale pe piaţă, folosind abuziv atât instituţiile statului, cât şi banii publici, prin intermediul publicităţii acordate discreţionar şi netransparent".

Raportul Freedom House din 2004 spune, de asemenea, că "publicitatea este uneori folosită ca un instrument pentru a face presiuni asupra organizaţiilor media."

În aprilie 2004, Organizaţia "Reporters sans frontieres" a solicitat autorităţilor să pună imediat capăt controlului economic asupra presei, care duce la autocenzură. Mai mult, astfel de constatări se regăsesc şi în rapoartele Comisiei şi Parlamentului European şi ale Departamentului de Stat ale Statelor Unite.

Ele ridică semne de întrebare asupra funcţionalităţii statului de drept în România, iar mie, ca cetăţean, îmi dau fiori.

Am mai constatat că Guvernul era prins într-un conflict steril cu unele organizaţii ale societăţii civile din cauza blocării accesului la informaţiile publice, legată de publicitatea de stat. Am să dau exemplul procesului intentat de Centrul de jurnalism independent, fostului guvern. "Un guvern democratic nu se luptă cu societatea civilă, ci construieşte împreună cu ea."

Prin urmare, am dat Centrului pentru jurnalism independent toate informaţiile pe care le-am avut, iar părţile au stins litigiul în instanţă. Nu am făcut decât să punem în practică principiul transparenţei instituţionale, specific unui guvern democratic şi responsabil.

Un cotidian central a solicitat, în baza Legii nr.544 privind liberul acces la informaţiile publice o situaţie a fondurilor cheltuite de la începutul anului 2000 până la sfârşitul anului 2004 de către ministere şi instituţiile din subordine pentru publicitatea de stat. Cancelaria a respectat legea şi a furnizat datele cerute. Totalul acestor fonduri depăşeşte 65 de milioane de euro.

Sunt preocupat în mod real de modul în care sume atât de mari de bani pot fi utilizate de instituţiile statului în relaţia cu presa. Câtă vreme nu există o reglementare clară, corectitudinea utilizării banilor publici depinde prea mult de absenţa sau de prezenţa voinţei politice.

Guvernul actual are voinţa politică de a nu folosi banii publici pentru a controla presa. Este o decizie pe care am luat-o de la bun început şi nu ne-am abătut de la ea.

Consider că o presă liberă, profesionistă şi responsabilă este semnul de sănătate al unei democraţii. A da publicitate de stat pe criterii discreţionare, înseamnă să foloseşti banii publici împotriva cetăţenilor, şi eu nu voi accepta aşa ceva.

M-am angajat ca om politic să consolidez libertatea presei şi liberul acces la informaţii al cetăţenilor. Pentru aceasta, eu, deputatul liberal, Călin Popescu - Tăriceanu, şi totodată prim-ministru al României, vin în faţa Parlamentului ţării cu următorul mesaj politic: România are nevoie de un sistem transparent şi controlabil pentru publicitatea de stat.

Vom colabora pentru transpunerea în practică a acestui proiect cu societatea civilă. Vom crea un grup de lucru format dintr-un reprezentant al Guvernului şi reprezentanţii societăţii civile şi a organizaţiilor de media care să construiască rapid un sistem eficient de utilizare a banilor publici.

Centrul de Jurnalism Independent a avut o iniţiativă lăudabilă în acest sens şi va juca un rol central în proiectul la care mă refer. Sper ca, în câteva săptămâni, Parlamentul să voteze proiectul de lege pe care-l vom înainta şi care să asigure gestiunea corectă a fondurilor pentru publicitatea de stat. Contăm în acest sens pe sprijinul Parlamentului.

Până la crearea noului sistem, Guvernul va prezenta public, în mod regulat, cum a utilizat fondurile publice date de stat. Am solicitat deja ministerelor datele pe care le au pentru primele luni ale anului în curs.

Mai sunt şi alte probleme legate de presă, cum ar fi agresiunile împotriva jurnaliştilor. Dacă un jurnalist este bătut ca să fie jefuit, este un atac, desigur, la siguranţa personală. Dar dacă un jurnalist este bătut din cauză că este jurnalist, atunci este un atac la siguranţa democraţiei.

Nici una din situaţii nu este tolerabilă, dar cea din urmă, cu atât mai puţin. Ministerul Administraţiei şi Internelor ia măsuri pentru rezolvarea acestui gen de probleme.

Am venit cu această declaraţie politică în faţa dumneavoastră, pentru că normalizarea relaţiilor dintre instituţiile statului şi presă este o chestiune de interes naţional. Într-o democraţie reală, astfel de chestiuni nu se rezolvă cu ignorarea Parlamentului.

În încheiere, vreau să subliniez că schimbarea atitudinii clasei politice şi a instituţiilor statului faţă de presă va duce la profesionalizarea relaţiei cu mass-media, va fi semnalul că democraţia românească funcţionează. Este ceea ce trebuie să facem ca ţară care aspiră să primească paşaportul european în 2007. Altfel, vom rămâne mereu la periferia Europei şi a istoriei. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule deputat, domnule prim-ministru.

Vreau să vă rog, în alte situaţii, când veţi dori să faceţi declaraţii politice, dacă veţi considera că este util, să ţineţi seama şi de art.81 din Regulament, care vă permite să faceţi declaraţii în calitate de prim-ministru, ceea ce, sigur, ne va da ocazia să facem şi dezbateri în legătură cu declaraţiile respective. Şi, oricând doriţi, cu prioritate, astfel de cereri vor fi puse pe ordinea de zi a Camerei.