|
Domnul Aledin Amet: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În favoarea înfiinţării unui Institut cultural al tătarilor din România". Existenţa unei naţiuni are, ca element de continuitate, cultura. Fie că este vorba de aspectul intelectual, fie că este vorba de elementul tradiţional, tot ceea ce se identifică cu dimensiunea spirituală capătă valoarea de netăgăduit a permanenţei. Comunitatea tătară din România se poate mândri cu personalităţi care au făurit şi făuresc lucrarea de înaltă ţinută, numită "identitate". Noi, tătarii, am menţinut, în acest spaţiu, spiritul elitist turcic. Noi, tătarii, am menţinut, în acest spaţiu, religia islamică. Iată de ce, înfiinţarea unui institut cultural, care să promoveze, într-o măsură mai eficientă, valorile etniei noastre, ar fi un fapt benefic. În cadrul unui astfel de centru, se pot organiza manifestări culturale, fără a fi omisă, însă, latura ştiinţifică. Dorim să evidenţiem realizările unor conaţionali, realizări cu adevărat remarcabile. Dorim să fructificăm abnegaţia şi talentul acestora, tocmai pentru că se disting prin ceea ce realizează şi tocmai pentru că nu trebuie să se risipească ceea ce realizează. Cărturari importanţi au contribuit la împlinirea vieţii culturale. Nume precum Mehmet Niyazi, Ismail Ziyaiedin, Altay Kerim, Yaşar Memedemin, Sebat Iusein, Mehmet Vani Iurtsever sunt, în acest sens, edificatoare. Faptul că au publicat, de cele mai multe ori, în limba tătară, a făcut ca operele lor să fie, din păcate, mai puţin cunoscute, motiv pentru care susţinem această pledoarie în favoarea înfiinţării unui institut cultural al tătarilor din România. Vă mulţumesc.
|