Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea aceluiaşi grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PD-L, invit la microfon pe doamna Sanda Ardeleanu.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Despre România francofonă".

Francofonia reprezintă, fără îndoială, liantul care a apropiat România de Europa, cu mult înainte ca aceasta să devină stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. România deţine, prin tradiţiile modernizării sale, o poziţie atrăgătoare în cadrul Fancofoniei. Montaigne, Balzac, Baudelaire, Proust, Valéry fac parte din cultura noastră individuală şi sunt puncte de reper în existenţa noastră intelectuală.

După cum ştim, România a fost, în perioada 28-29 septembrie 2006, prima ţară desemnată din aria Europei Centrale şi de Est, căreia i s-a încredinţat misiunea de a organiza un sommet al francofoniei în această parte a lumii.

Nu vom uita curând faptul că, începând cu evenimentul din 2006, Bucureştiul a redevenit - prin asumarea benevolentă a unor procese continue şi contigue de influenţare şi generoasă asimilare - un oraş reprezentativ pe harta adepţilor limbii franceze şi a valorilor culturii de expresie franceză, în care se celebrează valorile Francofoniei: respectarea drepturilor omului, ale cetăţeanului şi ale statului de drept, respectarea diversităţii conţinuturilor culturale şi a expresiilor artistice, respectarea solidarităţii şi a democraţiei.

Efectele pozitive ale succesului românesc de după Sommet-ul din 2006 nu au întârziat să apară. Vizibilitatea românească în Francofonia mondială a continuat. Astfel, în anul 2007, România, în cooperare cu Agenţia Universitară a Francofoniei, a instituit sistemul de burse "Eugen Ionescu" destinate doctoranzilor şi cercetătorilor din ţări francofone care doresc să studieze sau să dezvolte proiecte de cercetare în centrele universitare din ţara noastră.

Este remarcabil momentul (2007) în care România a fost declarată stat - far al Francofoniei în Europa Centrală şi Orientală de către secretarul general al Francofoniei, recunoscându-i-se rolul în promovarea limbii franceze şi a valorilor francofone în regiune.

Un alt exemplu vine dinperioada 8-11 noiembrie 2007, când s-a desfăşurat colocviul "Sibiul francofon: protecţia şi promovarea diversităţii culturale în contextul extinderii Francofoniei", organizat de Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cu Universitatea Lucian Blaga, în cadrul programului "Sibiu, capitală culturală europeană 2007".

Mai aproape de noi, acum un an, în aprilie 2008, la Bucureşti a avut loc Reuniunea Corespondenţilor naţionali pentru Francofonie din Europa Centrală şi de Est. A urmat, în luna iunie 2008 la Bucureşti, Reuniunea Reţelelor Instituţionale ale Francofoniei, coorganizată de Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi Ministerul Afacerilor Externe român.

România francofonă a fost activă şi în perioada 17-19 octombrie 2008, când s-au desfăşurat la Québec lucrările celui de-al XIII-lea Sommet al Francofoniei. În noua etapă din evoluţia Francofoniei instituţionale, marcată de adaptarea structurilor sale la realităţile politice, economice, tehnologice şi culturale de la începutul noului mileniu, România continuă să îşi consolideze rolul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, reafirmându-şi, în mod constant, opţiunea francofonă.

Aniversată în fiecare an pe 20 martie, Ziua Internaţională a Fancofoniei este o sărbătoare a limbii franceze care uneşte în gând şi simţire 200 de milioane de oameni din întreaga lume şi reuneşte 870 de milioane de oameni din cele 70 de state şi guverne ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Francofonia nu este promovată numai în marile oraşe ale României, aşa cum ar putea reieşi din expunerea de mai sus. Moldova şi Bucovina, profund ataşate culturii şi civilizaţiei franceze şi francofone, continuă şi astăzi un învăţământ de înaltă calitate în pregătirea specialiştilor vorbitori de franceză, mai mult, dezvoltând activităţi permanente de promovare a spiritului francez, de împărtăşire a valorilor comune francofoniei, de atragere a investiţiilor din spaţiul francofon.

Situaţia limbii române din Basarabia poate fi cel mai sugestiv şi tulburător exemplu legat de rolul limbii franceze în promovarea şi dezvoltarea limbii române. Spaţiul respectiv a cunoscut alfabetul latin prin intermediul limbii franceze. Limba şi civilizaţia franceză s-au constituit în motivaţii puternice în lupta pentru afirmarea latinităţii noastre.

România şi-a manifestat continuu ataşamentul pentru limba franceză prin aderarea elitelor inteligenţei româneşti la valorile culturii franceze, acest aspect fiind urmat şi de diseminarea prin educaţie a culturii franceze prin învăţământul de stat şi privat.

Toate acestea reprezintă semnale vii legate de procesul de maturizare statală europeană a ţării şi de modernizare instituţională.

În acest context, consider că nu trebuie să minimalizăm succesele repurtate de România şi eforturile reale pentru obţinerea acestora printr-o decizie ce ar putea genera o reacţie negativă atât pe plan cultural, cât şi politic.

Aceste considerente mă determină să susţin menţinerea disciplinei de studiu limba franceză în programele-cadru ca primă limbă modernă de studiu în România.

O eventuală diminuare a importanţei limbii franceze ar putea umbri într-un timp scurt progresele înregistrate de România pe parcursul multor ani de perseverenţă. Învăţământul de şi în limba franceză trebuie să fie considerat şi astăzi, în România, ca fiind prioritar, întrucât pentru români, limba franceză este simultan un excelent mijloc de facilitare a schimburilor culturale, ştiinţifice şi tehnice, o prestigioasă limbă literară, o riguroasă limbă filozofică şi ştiinţifică, precum şi limba în care au fost realizate şi descrise numeroase şi importante descoperiri, invenţii şi aplicaţii tehnice şi, de ce nu, o limbă internaţională şi oficială a diplomaţiei, limba celei de-a patra puteri mondiale pe plan industrial, agricol şi comercial - Franţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.