Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Amet Aledin, din partea Grupului minorităţilor naţionale. V-aş invita să luaţi cuvântul pentru că oricum astăzi n-o să fie foarte mulţi parlamentari la şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Comemorarea făuritorului statului modern turc".

La data de 10 noiembrie 1938 s-a stins din viaţă, în Palatul Dolmabahce, din Istanbul, marele om politic Mustafa Kemal Ataturk. Născut la Salonic, în anul 1881, primul preşedinte al Republicii Turcia s-a remarcat şi printr-o strălucită carieră militară. A studiat la Şcoala Secundară Militară din Salonic, ulterior absolvind Academia Militară din Monastir (Bitola de astăzi), în anul 1904.

A devenit membru al societăţi secrete "Vatan" ("Patria"), alăturându-se, mai târziu, şi Comitetului pentru Uniune şi Progres, comitet cunoscut sub numele de "Junii Turci". Primii ani ai secolului XX, ani tulburi pentru Imperiul Otoman, o structură statală aflată în pragul schimbării, au însemnat anii afirmării personalităţii lui Mustafa Kemal.

În anul 1911 a participat, în Libia, la lupta de apărare împotriva armatei italiene. În anul 1913 a fost desemnat să conducă comandamentul din zona Gallipoli, zonă aflată în sudul Turciei. După o perioadă petrecută ca ataşat militar la Sofia, a fost detaşat, din nou, în zona Gallipoli, contribuind, decisiv, în calitatea sa de comandant, la victoria armatei turce, în aprilie 1915.

A mai luptat pe frontul din Caucaz, în anii 1917 şi 1918, şi s-a aflat la conducerea armatei a VII-a din Siria şi Palestina.

Tratatul de la Sévres, încheiat în anul 1920, tratat neratificat de parlamentul otoman, era o consecinţă a capitulării în faţa forţelor Antantei.

Victoriile ulterioare obţinute împotriva trupelor elene, la Sakarya (august 1921) şi Dumlupînar (august 1922), au condus la semnarea Tratatului de la Lausanne (1923).

La data de 29 octombrie 1923, Mustafa Kemal a fost ales primul preşedinte al noii republici, Republica Turcia.

Reformele pe care le-a iniţiat cuprind aproape toate zonele vieţii sociale. Cu siguranţă, cea mai importantă reformă este cea a înlocuirii alfabetului arab, în anul 1928, cu alfabetul latin. A fost promovată o nouă legislaţie, prin introducerea codului civil elveţian, codului penal italian şi codului comercial german.

Dreptul la vot al femeilor a fost încurajat. Sunt doar câteva aspecte din vasta operă pe care a realizat-o făuritorul statului modern turc.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.