Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul Mircea Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte colega noastră Carmen Axenie de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţie privind riscul României de a pierde peste 30 miliarde de euro, fonduri nerambursabile.

România riscă să piardă fonduri nerambursabile de peste 30 de miliarde de euro. Ce fac autorităţile în prag de colaps şi cu ameninţarea a unui milion de şomeri în acest an? Ei bine, frânează absorbţia banilor prin numărul mare de instituţii implicate în gestionarea fondurilor europene şi prin numeroasele controale ale statului îndreptate în principal împotriva celor care nu au paşaport portocaliu spre Europa. Aşa că potenţialii beneficiari pierd mult timp pentru a obţine toate actele necesare.

Fără îndoială, Guvernul Boc ia măsuri numai la nivel declarativ, lucru uşor de demonstrat dacă urmărim declaraţiile premierului din ultimele luni. Emil Boc a declarat în luna februarie 2009 că-şi propune să transforme anul 2009, dar şi următorii ani ai mandatului său în "anul absorbţiei fondurilor europene", apreciind că România are şansa istorică de a beneficia de sume importante de bani din fonduri europene pentru modernizare.

O lună mai târziu, şeful Guvernului a anunţat că a decis să reducă cu 23 numărul actelor care erau necesare pentru depunerea unui proiect finanţat din fonduri europene pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

În iulie 2009, Boc miza pe faptul că România are şansa de a opri criza şi a reporni motoarele economiei prin cel puţin două domenii majore: domeniul infrastructurii şi cel al absorbţiei fondurilor comunitare, ce erau considerate priorităţi majore.

Pe 6 noiembrie, premierul în exerciţiu a cerut reprezentanţilor ministerelor care gestionează fondurile Uniunii Europene să prezinte estimările privind absorbţia fondurilor, pentru ca datele să fie incluse în proiectul Legii bugetului din acest an. De fapt, în fiecare an de după aderarea la Uniunea Europeană, pentru fiecare Guvern dimensionarea "lăbărţată" a bugetului a constituit un bun prilej de a-şi acoperi alocarea resurselor financiare către zonele de interes politic la debutul anului financiar.

Dar faptele vitejeşti ale lui Boc nu s-au oprit aici! Acesta a decis înfiinţarea unui grup interministerial pentru absorbţia fondurilor europene. Iată cu ce vorbe mari păcălea cetăţenii: "Sume importante de bani pot fi accesate de România, şi din acest punct de vedere am făcut prioritate zero a Guvernului perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare şi monitorizarea permanentă a acestui demers. Vom informa periodic cu privire la stadiul de absorbţie a fiecărui minister, pe fiecare componentă, dat fiind faptul că, din nefericire, până în momentul de faţă, România se află într-o situaţie proastă, din perspectiva atragerii fondurilor europene", recunoştea la acel moment primul-ministru Emil Boc.

Nici la învestitura din decembrie nu a uitat să pălăvrăgească despre accelerarea gradului de atragere a fondurilor europene. Din păcate, domnia sa are o mare hibă: sincronizarea vorbelor cu faptele!

Spunea: "România are şansa istorică de a se moderniza prin intermediul celor aproape 30 de miliarde de euro pe care îi are la dispoziţie de la Uniunea Europeană. Dacă nu fructificăm aceşti bani, istoria are dreptul să ne condamne, pentru că am ratat şansa de modernizare a acestei ţări".

Da, domnule Emil Boc, mare dreptate aveţi, românii vă condamnă, pentru că nu vă pasă de ei şi de oportunităţile care li se oferă de către Uniunea Europeană!

Datele la sfârşitul lunii decembrie arată că, din 5,6 miliarde de euro alocaţi României în perioada 2007-2009, plăţile realizate pe proiecte însumează aproape 587 milioane euro, adică puţin peste 10% - potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

După trei ani de lucru cu fondurile europene şi diferite blocaje pe traseul cheltuirii acestora, în sistemul de gestionare şi control al fondurilor, situaţia este mai mult decât gravă! Salvarea poate veni de la autorităţile de management, care în ceasul al treisprezecelea trebuie să adopte o serie de măsuri. Mă refer aici la semnarea contractelor de achiziţii în euro, şi nu în lei, cu suma plătibilă în lei, la cursul din ziua efectuării plăţii. Astfel, beneficiarii vor fi protejaţi în faţa riscului de curs valutar.

De asemenea, am în vedere ca banii în avans pe proiecte pentru firmele private să fie garanţii de stat, printr-o schemă de ajutor de stat, iar banii în avans pe proiecte pentru autorităţile locale să fie acordaţi imediat ce au semnat un contract de achiziţie de o valoare semnificativă.

O altă idee se referă la schimbarea mecanismului contribuţiei bugetului de stat la proiectele autorităţilor locale, în prezent de 13%.

Mai mult, este indicat să fie majorat semnificativ gradul de îndatorare (în prezent de 35%), pentru autorităţile publice care prezintă proiecte importante, precum construcţiile de drumuri sau alimentare cu apă şi canalizare, idee pe care am susţinut-o încă de la începutul mandatului în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe, în care activez.

Garantarea cofinanţării pentru proiecte, pentru cota procentuală din valoarea totală eligibilă a proiectului există doar la nivel declarativ, administraţiile locale suferind în realitate de lipsa sprijinului efectiv în acest sens.

Şi, nu în ultimul rând, realizarea unui contract cadru multianual cu firme de specialitate pentru asigurarea de evaluatori externi pe proiecte - astfel, ar putea fi evitate celebrele deja blocaje în procesul de evaluare!

Iată, domnule Boc, că soluţii există, dar din varii motive, sper să nu fie vorba de rea-credinţă, suntem pe punctul de a pierde bani grei de la Uniunea Europeană!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.