Parliamentary debates

Domnul Angel Tîlvăr:

În medie, pe şoselele din România, în lunile de iarnă, au loc zilnic 72 de accidente, soldate cu 99 de victime. În anul 2017, până la data de 10 septembrie, conform raportului poliţiei rutiere, s-au înregistrat 551 de accidente cauzate de şoferi care au consumat alcool înainte de a se urca la volan, soldate cu 33 de morţi, 152 de răniţi grav şi 529 de răniţi uşor.

Toate aceste date arată că este nevoie de o mai bună conştientizare a riscurilor pe care şi le asumă şoferii care se urcă la volan sub influenţa alcoolului, riscuri la care-i expun şi pe ceilalţi participanţi la trafic (pasagerii, şoferi şi pietoni).

Este nevoie de politici şi măsuri ţintite şi eficiente pentru a preveni şi gestiona consumul de alcool la volan, mai ales că acest comportament iresponsabil devine o practică şi mai des întâlnită în perioada sărbătorilor. Vrancea este şi ea o regiune care, din păcate, se confruntă cu acest fenomen, al cărui impact este accentuat considerabil de traficul auto intens. Zilnic, în presa locală, regăsim articole despre accidente mortale provocate de şoferi iresponsabili, care se urcă la volan sub influenţa alcoolului, provocând dezastre pe şosele şi distrugând familii nevinovate, despre copii răniţi sau ucişi pe trecerile de pietoni, despre şoferi care acroşează biciclişti sau motociclişti. De altfel, din statisticile prezentate de Serviciul Rutier Vrancea, reiese că alcoolul la volan face ravagii pe drumurile din judeţ, numărul accidentelor crescând de la an la an, iar controalele făcute de către poliţişti se pare că nu îi sperie deloc pe şoferii consumatori.

În România, în cazul accidentelor în trafic soldate cu decesul victimei, autorul primeşte cinci ani de închisoare, deseori fiind eliberat după doar trei ani. Cred că pasul cel mai important ar trebui să fie schimbarea legislaţiei rutiere, prin înăsprirea sancţiunilor pentru consumul de alcool la volan. În comparaţie cu alte ţări, legislaţia din România este blândă. În Marea Britanie, autorul unui accident mortal primeşte o pedeapsă de până la 14 ani de închisoare.

Experţii OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) au avertizat că, în ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a numărului accidentelor rutiere atribuite consumului de alcool la volan, şi, mai mult, să nu uităm că toate statele şi-au asumat reducerea cu 50% a acestui indicator până în 2020.

Un raport al Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că pe şoselele din România au murit anul trecut 1.951 de oameni în accidente rutiere.

Conform INS, în lunile de iarnă se petrec cele mai multe accidente grave în România - ianuarie, februarie şi, respectiv decembrie -, nu mai puţin de 6.431 de accidente, care au dus la vătămarea a 8.864 de persoane.

1.300 de accidente rutiere au fost cauzate de alcool, în ultimii doi ani în România. Bilanţul este tragic: 1.900 victime.

Datele oficiale ale ALIAT (Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor) arată că, în ciuda înăspririi regulilor de circulaţie cu privire la consumul de alcool la volan, multe dintre accidentele rutiere petrecute pe şoselele de la noi sunt cauzate de şoferii care au condus în stare de ebrietate. În România este nevoie de crearea unui sistem naţional de tratament al dependenţei de alcool, prin înfiinţarea de centre de tratament al dependenţei de alcool finanţate din bani publici.

Însă, trebuie luate măsuri de prevenire a acestui fenomen, prin politici şi măsuri ţintite şi eficiente de gestionare a acestui fenomen. Dincolo de reglementările prevăzute de instituţiile statului, sunt necesare măsuri de educare şi conştientizare a riscurilor asociate consumului de alcool înainte de a conduce.

În condiţiile în care tratamentul şi prevenirea sunt mai puţin costisitoare decât consecinţele asociate dependenţei - boală cronică, moarte prematură, accidente rutiere soldate cu victime -, consider că pot fi luate măsuri eficiente. Vă pot da câteva exemple: în şcoli şi licee sunt oportune campanii de informare în scopul prevenirii consumului abuziv de alcool, iar pentru medici şi psihologi îmbunătăţirea formării postuniversitare în ceea ce priveşte tratarea persoanelor dependente de alcool.

Scopul este ca din ce în ce mai puţine persoane să adopte un astfel de comportament distructiv, care afectează zeci de mii de români anual şi care provoacă tragedii.