Parliamentary debates

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Un compromis în schimbul promulgării bugetului"

Aşa cum bine ştim, ultima lună a anului trecut a fost marcată de războiul politic dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, război care a fost pe punctul de a produce efecte negative asupra cetăţenilor României, din cauza excesului de putere manifestat în interes personal. Şi mă refer aici la episodul privind promulgarea Bugetului de stat pentru anul 2014, episod în care protagoniştii nu păreau dispuşi să facă niciun fel de compromisuri.

Zgomotul politic, declanşat în momentul în care preşedintele a adus în discuţie posibilitatea blocării bugetului, se pare că nu a determinat reacţii economice majore, deşi în perioada respectivă leul a cunoscut o depreciere de 1% faţă de moneda euro.

Decizia înţeleaptă a premierului de a amâna cu trei luni intrarea în vigoare a accizei pentru benzină şi decizia raţională a preşedintelui de a promulga bugetul denotă responsabilitatea dumnealor faţă de populaţie, dar şi o oarecare maturitate politică pe care se pare că au atins-o până în acest moment. Probabil au conştientizat faptul că un război al intereselor personale, mascat într-o bătălie politică, nu trebuie să aibă victime colaterale, şi mai ales ca acestea să fie reprezentate de cetăţeni.

În primul rând, hotărârea scoate ţara noastră din umbra nesiguranţei, intrarea în noul an cu un buget adoptat reflectând în fapt stabilitatea. Astfel, România a câştigat credibilitate în plan internaţional, putând să-şi respecte ţintele stabilite în acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Nu doar imaginea României a avut de câştigat de pe urma celor două decizii, ci şi populaţia, economia, societatea, educaţia şi sănătatea. Au fost peste 5,4 milioane de pensionari care începând cu luna ianuarie au primit majorările de 3,76% şi aproximativ 690.000 de beneficiari al căror salariu minim a cunoscut o creştere de 12,5%. Cu siguranţă, în acest context, ţara îşi va continua performanţele dovedite în anul anterior şi consolidarea fiscală care are ca obiectiv reducerea deficitelor. Şi creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale va influenţa pozitiv creşterea investiţiilor publice.

S-au semnalat, în nenumărate rânduri şi sub diverse forme, lipsurile sistemului medical, însă de fiecare dată ne-am izbit de scuze care ţineau de fondurile insuficiente. Iată că în acest an bugetul pentru sănătate este mai mare cu 2,5 miliarde de lei, iar CNAS va primi în plus o sumă de 100 de milioane de lei pentru acoperirea necesităţilor existente.

A venit în sfârşit şi rândul dascălilor. Faptul că educaţia beneficiază de 12% din bugetul naţional, asigură creşterea cu 10% a salariilor profesorilor debutanţi din zona preuniversitară, a preparatorilor şi asistenţilor din universităţi. Majorările vor influenţa în primul rând motivaţia dascălilor, care constituie principala componentă a unui învăţământ performant. Alături de cadrele didactice, angajaţii din sănătate au reprezentat mereu "cenuşăresele" bugetare, însă anul acesta medicii şi farmaciştii rezidenţi vor fi recompensaţi şi ei prin majorarea salariului brut care nu depăşeşte 3.000 de lei. Acesta este primul pas din lungul drum pe care îl avem de parcurs până când medicii noştri vor fi cu adevărat determinaţi să rămână în sistem şi să ofere servicii mai bune.

Deşi momentan apele par a fi liniştite, iar deciziile luate în favoarea cetăţeanului de rând, consider că hopul cel mai important pe care îl avem de trecut este la expirarea termenului de trei luni pentru amânarea accizei. Atunci flacăra războiului se va reaprinde, iar ambiţiile vor produce probabil efecte nedorite.