Parliamentary debates

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Responsabilitatea socială corporativă"

Grupul PNL din Camera Deputaţilor a organizat în data de 23 aprilie o dezbatere care a avut ca temă responsabilitatea socială a marilor companii, în contextul în care ţara noastră va trebui să transpună până la data de 6 decembrie 2016 Directiva 2014/95/EU.

Această directivă a fost adoptată în decembrie 2014 şi modifică Directiva 2013/34/UE privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi.

Atenţia pe care PNL a acordat-o întotdeauna mediului privat este unul dintre motivele pentru care s-a propus dezbaterea acestui act care prevede obligativitatea firmelor care au mai mult de 500 de angajaţi să raporteze şi activităţile non-financiare prin intermediul cărora se reflectă impactul acestora în societate, asupra mediului, a propriilor angajaţi şi a bunei guvernanţe.

De asemenea, se urmăreşte creşterea gradului de transparenţă şi performanţa companiilor europene în ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi impactul în societate, contribuind astfel la dezvoltarea pe termen lung a mediului economic şi la creşterea numărului locurilor de muncă.

Presiunea socială asupra mediului de afaceri a crescut în ultimii ani, iar sustenabilitatea a început să ocupe un loc tot mai important în preocupările companiilor, performanţa non-financiară fiind un capitol luat în calcul în strategiile de investiţii. Ca urmare, un număr tot mai mare de companii au publicat informaţii non-financiare în rapoartele anuale sau în rapoarte separate.

Cu toate acestea, în acest moment mai puţin de 10% dintre cele mai mari companii europene raportează astfel de informaţii, iar dintre acestea mai mult de jumătate sunt din Marea Britanie, Germania, Spania şi Franţa, state membre care au dezvoltat o legislaţie ambiţioasă în acest domeniu.

Conform Directivei 2014/95/UE, declaraţia non-financiară pe care o va depune fiecare mare companie trebuie să se refere la patru aspecte considerate importante: aspecte de mediu, aspecte sociale şi de personal, aspecte privind respectarea drepturilor omului şi cele privind combaterea corupţiei şi a dării de mită.

Având în vedere modificările care vor trebui operate pentru a pune în acord textul directivei cu legislaţia românească, perioada care a rămas până la data impusă pentru adoptare este foarte scurtă, Ministerul Finanţelor Publice fiind obligat să asigure dezbaterea publică din perspectiva tehnicii legislative pentru actele normative prin care se vor transpune cele două directive, Directiva 2013/34/UE şi în mod special Directiva 2014/95/UE.

Adoptarea unui cadru de raportare naţional sau internaţional, indiferent de complexitatea lui, va presupune costuri de timp, de resurse umane şi financiare, dar această directivă este o oportunitate pe care România o poate folosi pentru a transforma mediul de afaceri într-un mediu transparent şi responsabil.