Parliamentary debates

Domnul Viorel Stan:

"Depopularea României"

Prin intermediul acestei declaraţii doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la situaţia demografică din ţara noastră.

De la începutul anului, populaţia României a scăzut cu peste o sută de mii de locuitori. Ţara se depopulează pe zi ce trece şi se confruntă cu o mulţime de probleme care decurg din faptul că rămânem tot mai puţini. Se accentuează criza forţei de muncă prin prisma faptului că populaţia e îmbătrânită şi nu mai are putere să muncească. Numărul celor tineri e tot mai mic, şi nu doar din cauză că ar trebui să crească natalitatea, ci şi din cauză că mulţi dintre tinerii noştri aleg să plece din ţară.

Depopularea României, mortalitatea ridicată, natalitatea scăzută, dar şi migraţia sunt probleme reale cu care ne confruntăm. De altfel, anul 2018 este cel de-al 29-lea an de declin al populaţiei ţării noastre. Am avut parte de o scădere naturală apropiată de 70 de mii locuitori şi de o migraţie externă negativă la nivelul anului anterior - 55 mii persoane. Suntem mai puţini cu 120-130 mii locuitori, faţă de începutul anului. Este un declin mare pentru o populaţie rezidentă ajunsă la 19,5 milioane locuitori.

Dacă ne raportăm la perioada 1990-2018, vedem că am avut parte de un declin imens, de 3,8 milioane locuitori. În proporţie de aproape 75%, declinul provine din migraţia externă. Dar după anul 2010, declinul populaţiei rezidente are originea dominantă în scăderea naturală a populaţiei.

În ultimii ani, numărul născuţilor a oscilat în jurul valorii de 190 de mii, iar cel al deceselor este de 260 de mii. Diferenţa este scăderea naturală - 70 de mii locuitori.

Nici la speranţa de viaţă nu stăm prea bine. Datele pentru anul 2017 indică 72 de ani la bărbaţi şi 79 de ani la femei, printre cele mai scăzute din ţările Uniunii Europene. Mai mult, după anul 2013 valorile sunt în stagnare.

Previziunile în acest sens nu sunt prea bune. Experţii spun că populaţia rezidentă a României ar putea ajunge, la mijlocul secolului, la 16 milioane de locuitori. Asta dacă nu intervine o redresare considerabilă a numărului mediu de copii aduşi pe lume, de-a lungul vieţii, de o femeie, estimat pentru anul 2017 la 1,6 copii.

În curând vom intra în cel de-al 30-lea an de degradare a situaţiei demografice, aşa că suntem obligaţi să luăm măsuri pentru ca acest fenomen să nu se accentueze. Vorbim de măsuri financiare, care sunt importante în programe de redresare a natalităţii şi care oferă părinţilor posibilitatea de a orienta resursele financiare după opţiuni şi preferinţe ale părinţilor şi copilului.

Fenomenul demografic e, aşadar, o prioritate. Şi chiar dacă nu stăm prea bine la acest capitol, cu siguranţă ne vom reveni. Am încredere că măsurile luate deja, dar şi cele care urmează să fie implementate vor duce la creşterea speranţei de viaţă.

Până acum, măsurile luate au avut un impact pozitiv, iar dacă nu s-ar fi făcut nimic, cu siguranţă datele ar fi stat şi mai prost. Cea mai generoasă măsură de susţinere a natalităţii luată vreodată în ţara noastră este introducerea concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului.

Măsura a evitat o veritabilă scădere a natalităţii după anul 2003, prin redresarea acesteia în mediul urban, unde se află majoritatea femeilor salariate beneficiare ale măsurii. De asemenea, schimbările intervenite în anul 2017, în nivelul minim al indemnizaţiei şi neplafonarea acesteia, au efecte pozitive, numărul mamelor beneficiare fiind în creştere. Pe lângă asta, vorbim şi de faptul că alocaţiile pentru copii au crescut, de la 42, la 84 de lei, şi ar putea creşte şi din anul 2019.

În plus, familiile care adoptă copii vor primi indemnizaţii de la stat. Guvernul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, cu scopul de a soluţiona unele probleme apărute în implementare, de a reanaliza unele principii ce stau la baza adopţiei, dar şi pentru a adapta legislaţia la realităţile actuale. Aşa că acum copiii pot fi adoptaţi mai repede.

În legătură cu sprijinirea creşterii copiilor, anul acesta a mai fost adoptat Programul "gROwth - contul individual de economii Junior", prin care Guvernul a aprobat deschiderea a 3,8 milioane de conturi pentru toţi copiii din România.

Părinţii, bunicii, alte rude sau orice alte persoane sau instituţii pot depune bani în aceste conturi, pe numele copiilor, deschise de stat la Trezorerie. Cine depune minimum 1.200 de lei pe an, o medie de 100 de lei pe lună, primeşte an de an o dobândă de 3%/an, precum şi o primă în valoare de 600 de lei.

Pentru a le asigura celor mici accesul la educaţie, avem în vedere şi creşterea numărului de creşe şi grădiniţe. În Programul de guvernare există deja proiectul care prevede construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after school.

Pe lângă aceste măsuri, Guvernul este în faza de elaborare a Strategiei "România 2040". O strategie care va cuprinde date asupra populaţiei ţării până în anul 2040 şi indicatori ai dezvoltării economice.