Parliamentary debates

Doamna Liliana Ciobanu:

"Doar Dumnezeu mai salvează IMM-urile de la dispariţie"

În ultima perioadă, tot mai multe firme private îşi închid porţile, îşi restrâng drastic activităţile, sau, mai grav, intră în insolvenţă. Situaţia gravă în care se află marea majoritate a întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi multe dintre societăţile mari, este cauzată îndeosebi de lipsa de capital. În mare parte, această stare de fapt păguboasă pentru economia românească în ansamblul ei este consecinţa politicilor antipopulaţie şi împotriva investitorilor serioşi practicată de băncile comerciale şi de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice. Mai concret, statul român vrea să inducă în rândul populaţiei ideea nefericită potrivit căreia criza actuală trebuie suportată doar de către mediul privat, nu şi de către bănci. Acestea se comportă ca un "stat în stat", majorând dobânzile în mod nepermis şi adăugând penalităţi imense la creditele existente. Deşi sunt tot societăţi comerciale, băncile au un alt statut,privilegiat, ele fiind ajutate de stat tocmai prin neimplicarea acestuia în stoparea măsurilor abuzive pe care le iau împotriva mediului de afaceri.

Mai mult, Finanţele contribuie şi ele la declinul vizibil al mediului de afaceri autohton. Fiscul adaugă zilnic penalităţi la datoriile societăţilor comerciale, în condiţiile în care, de cele mai multe ori, firmele au la rândul lor de încasat bani de la stat. Acestea îşi încasează sumele restante la intervale cuprinse între şase luni şi un an, fără a avea dreptul de a putea percepe penalităţi, aşa cum se întâmplă uzual în sens invers.

Deşi există o lege în vigoare prin care IMM-urile pot să îşi reeşaloneze datoriile la Finanţe, acest act normativ este inaplicabil, pentru simplul motiv că nicio firmă nu poate îndeplini condiţiile impuse, între care şi un gaj imobiliar. Asta în condiţiile în care marea majoritate a firmelor au gajate bunurile la bancă, iar acestea nu pot fi gajate de două ori. Să nu mai vorbim de funcţionarii care lucrează la Administraţiile Financiare şi nu ştiu că o firmă aflată în situaţia de a cere eşalonare nu are lichidităţi şi are nevoie urgentă de bani! Angajaţii Ministerului Finanţelor te plimbă cu vorbe şi întocmiri de acte vreo două luni, timp în care datoriile şi penalităţile firmelor cresc. De asemenea, se mai fac şi popriri pe conturi, blocându-se astfel activitatea societăţilor, care ajung astfel uşor aproape de faliment. Nu mai contează că mai dispar unul, două sau 100 de locuri de muncă, aceasta este relaţia de "colaborare" dintre statul român şi IMM-uri.

În această stare vecină cu falimentul în care se zbat deopotrivă românii şi societăţile comerciale, primul-ministru refuză încă să ne spună ce măsuri concrete ia Guvernul pentru revigorarea mediului de afaceri şi salvarea de la dispariţie a firmelor. USL a promis în campania electorală un milion de locuri de muncă, dar în acest an promisiunea nu numai că nu s-a materializat, ci, mai grav, tot mai mulţi români rămân fără venituri după valul de intrări în insolvenţă ale IMM-urilor. Cine le mai salvează? Poate doar bunul Dumnezeu...