Parliamentary debates

Doamna Florica Cherecheş:

"Emiterea pripită a OUG nr.94/2014 aduce doar derută în învăţământul profesional"

Aşa cum ne-au obişnuit deja, guvernanţii actuali au emis, în mare grabă şi în secret, în penultima zi a anului 2014, încă o ordonanţă de urgenţă care aduce modificări Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, fără consultări, în prealabil. Mai mult, Guvernul iar nu a dat prilej dezbaterilor asupra acestor modificări aduse asupra Legii educaţiei naţionale în Parlament, care este "unica autoritate legiuitoare a ţării", conform Constituţiei României.

Dar PSD a evitat dezbaterea în Camera Deputaţilor, în comisii şi în plen şi a proiectului de lege de adoptare a acestei OUG, reuşind să evite punerea pe ordinea de zi a actului normativ. Fără dezbatere, prin adoptare tacită, va ajunge la Senat, unde presupun că va sta în sertar mult şi bine, în timp ce OUG nr.94/2014 îşi va aplica efectele aşa cum a fost elaborată de guvernanţi.

OUG nr.94/2014 care legiferează introducerea unei forme suplimentare de învăţământ profesional după o perioadă de doar doi ani şi jumătate de la reinstituirea învăţământului profesional ca atare, va produce confuzie atât în rândul agenţilor economici, cât şi în rândul elevilor şi al părinţilor. În ultimii ani, învăţământul profesional a început să devină atractiv şi să trezească tot mai mult interes, atât în rândul tinerilor, cât şi al companiilor. Introducându-se prin ordonanţa sus amintită învăţământul dual, ca o formă de învăţământ profesional care, la prima vedere, nu se deosebeşte foarte mult de cel introdus la începutul anului 2012, tuturor părţilor implicate le va fi greu să deosebească cele două forme de învăţământ, să facă diferenţa şi să aleagă forma cea mai potrivită.

Consider că eforturile factorilor decizionali din Ministerul Educaţiei Naţionale ar trebui concentrate în direcţia promovării acestei forme de învăţământ şi nu înspre introducerea unei noi forme de învăţământ, care produce derută, redundanţă si nesiguranţă în rândul celor implicaţi: companii, părinţi, elevi. În învăţământul profesional mai sunt multe lucruri de făcut: adaptarea standardelor şi programelor de pregătire la nivelul şi nevoile pieţei muncii, stabilirea cifrelor de şcolarizare în funcţie de cererea agenţilor economici, dotarea şcolilor pentru a asigura transferul de cunoştinţe cât mai practic.

S-a susţinut cu tărie introducerea unui sistem de învăţământ profesional care să asigure pe termen lung forţa de muncă bine calificată necesară pe piaţa muncii. Dar, prin emiterea OUG nr.94/2014 care introduce învăţământul dual, nu se realizează decât încetinirea dezvoltării de până acum a unui învăţământ profesional calitativ şi sustenabil. Din aceste motive, fac un apel la ministrul educaţiei naţionale pentru menţinerea învăţământului profesional introdus în anul 2012, care să rămână unica forma de formare profesională în cadrul acestui tip de învăţământ şi să se preocupe în găsirea soluţiilor la adevăratele probleme cu care se confruntă domeniul educaţiei.

Deputaţii PNL, membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au depus amendamente, încercând să îndrepte erorile actului normativ emis de Guvernul Ponta, pe următoarele considerente:

• nu se justifică urgenţa emiterii acestei ordonanţe de urgenţă, mai ales că motivul principal invocat a fost reglementarea învăţământului profesional în sistem dual. Agenţii economici nu au cerut aceste modificări şi chiar au criticat lipsa consultării, spunând că ei sunt mulţumiţi cu actualul sistem ;
• învăţământul profesional de tip dual constituie formare profesională şi nu trebuie să fie limitat doar la un învăţământ de tip "a doua şansă" ;
• OUG nr.94/2014, în forma sa actuală, prevede că învăţământul profesional in sistem dual "se poate organiza ca parte a sistemului naţional de învăţământ, după învăţământul obligatoriu", care, conform alin. 1 al art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011: «Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020»" ;
• experienţa din alte state membre ale UE şi din România a dovedit că admiterea în învăţământul profesional de tip dual, după finalizarea gimnaziului, este cea mai eficientă, şi duce la creşterea gradului de angajare a tinerilor. Formularea iniţială încurajează o atitudine frivolă în raportarea la unul dintre ciclurile de studii superioare şi la cea mai prestigioasă diplomă acordată în sistemul naţional de educaţie.

Avem în vedere următoarele:

• Studiile de doctorat sunt o parte a pregătirii universitare, anume ciclul al III-lea al acesteia. Accesul în această etapă a formării se face prin concurs, pe baza unui număr limitat de locuri. Orice persoană care ocupă un loc limitează, în fapt, accesul alteia;
• Pe parcursul stagiului doctoral sunt alocate resurse de diverse tipuri, care nu pot fi risipite în această manieră. Mai mult, în cazul în care aceste resurse provin din fonduri publice, ar trebui ca IOSUD să poată apela la justiţie pentru recuperarea pagubelor, nu să fie ocolită într-o procedură de revocare a unei diplome pe care a acordat-o;
• IOSUD poate constata diverse tipuri de încălcare a legii şi a regulilor de etică profesională şi trebuie să aibă dreptul legal de a solicita sancţionarea acestora. Prin amendamentul propus, se acoperă o lacună a Legii nr.1/2011, care nu acordă dreptul de a sancţiona incorectitudinea decât MECS.