Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Investiţiile în infrastructura de transport a judeţului Neamţ, o necesitate pentru dezvoltarea mobilităţii urbane şi rurale durabile"

Dezvoltarea durabilă a judeţului Neamţ este strâns legată de investiţiile în domeniul infrastructurii de transport. Analizând politicile şi strategiile guvernamentale în materie de investiţii în domeniul transporturilor, putem trage concluzia că, cel puţin pentru zona de Nord-Est a ţării, acestea sunt fie nesemnificative, fie lipsesc cu desăvârşire. Urmând firul logic al celor menţionate, nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă fără a avea infrastructură de transport.

Privind în perspectivă, judeţul Neamţ se află situat în afara traseului mai multor rute de transport intern şi internaţional care să îi confere atributele a ceea ce astăzi numim nod de transport. De exemplu, Nodul Piatra Neamţ beneficiază de conectivitate primară la reţeaua TEN-T Core principală, prin intermediul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni. Din perspectiva coridoarelor prioritare TEN-T, România este traversată de: Coridorul 5, Orient-East Med, şi Coridorul 8, Rhin-Dunăre. Municipiul Piatra Neamţ nu beneficiază de conectivitate primară la cele două coridoare TEN-T prioritare.

În prezent, singurele coridoare de dezvoltare sunt reţeaua rutieră formată din DN15 care leagă municipiul de Bacău, Iaşi, Suceava şi Târgu Mureş şi reţeaua feroviară formată din magistrala secundară 509: Bacău-Buhuşi-Roznov-Piatra Neamţ-Bicaz. Menţionez că în imediata apropiere a municipiului Piatra Neamţ se află doar două drumuri europene: E85, care traversează ţări precum Lituania, Belarus, Ucraina, România - Siret-Suceava-Fălticeni-Roman-Bacău-Buzău-Urziceni-Bucureşti-Giurgiu - Bulgaria, Grecia, dar şi E583, care începe de la Săbăoani, spre Iaşi şi apoi Sculeni şi regionala de cale ferată care leagă municipiul Piatra Neamţ de Bucureşti şi Iaşi.

Deşi ministerele de resort - şi aici mă refer în mod special la Ministerul Transporturilor - au elaborate strategii sau planuri strategice care vizează dezvoltarea diferitelor ramuri necesare asigurării bunăstării sociale, problema nu este legată de lipsa documentelor cu caracter programatic, ci a transpunerii în practică a acestora.

Conform Comisiei Naţionale de Prognoză - Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2018, cifrele ne arată că judeţul Neamţ se situează pe locul 4 în calitate de contributor la economia regiunii de Nord - Est a ţării cu un procent de 13% după Iaşi care are 28%, Bacău - 21%, Suceava - 17%, iar pentru anul în curs şi pentru anul 2018 sunt prognozate creşteri ale PIB de la 3,8%, cât era în 2016 la 3,9% pentru anul în curs, respectiv 4,2% pentru anul 2018.

Cu toate acestea, în judeţul Neamţ investiţiile în domeniul infrastructurii de transport, indiferent că vorbim despre cea rutieră sau despre cea feroviară, tind spre zero. Problema este destul de serioasă din moment ce numărul persoanelor care aleg să emigreze devine alarmant, tocmai din motivul lipsei de investiţii în infrastructura de transport.

Trebuie făcuţi paşi fermi în sensul atragerii investiţiilor în infrastructura de transport din judeţul Neamţ, astfel încât acesta să nu eşueze din punct de vedere economic şi să asistăm la creşterea gradului de excluziune socială în rândul populaţiei.