Parliamentary debates

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Vreau să aduc în faţa dumneavoastră un fenomen care din punctul meu de vedere necesită mult mai multă atenţie din partea statului român atunci când vine vorba de prevenire şi conştientizare a riscurilor. În România anului 2013, acest fenomen social negativ - consumul de alcool - este una dintre principalele cauze ale decesului, îmbolnăvirilor, violenţei casnice şi în societate, a accidentelor rutiere şi nu numai. Aproape 40 de procente din consum îl reprezintă, în momentul de faţă, băuturile spirtoase. Românii consumă anual 18,5 litri de alcool de persoană, depăşind cu nu mai puţin de 20% media Uniunii Europene. Acest simplu fapt ar trebui să tragă un semnal de alarmă serios şi să ne îndemne să ne aplecăm mai atent privirea către prevenţia în consumul de alcool, precum şi în ce priveşte educaţia pe această temă, privind un consum echilibrat.

Din păcate, depăşirea mediei europene nu este singura problemă.

Afecţiunile cardiovasculare, ciroza hepatică, leziunile neurologice şi ale creierului, deteriorarea cognitivă şi demenţa, diabetul zaharat tip II şi depresia sunt numai câteva dintre bolile şi afecţiunile de care suferă adulţii români din cauza consumului excesiv de alcool. Şi asta nu este tot. Acest viciu sau boală cronică, după caz, se asociază cu 40% din crime, 70% din cazurile de violenţă în familie, 60% din cazurile de viol, 1 din 6 cazuri de suicid, 46% din arsurile accidentale cu consecinţe fatale sau cu 25% din accidentele petrecute la locul de muncă. Toate acestea culminează cu un record nedorit, prezentat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: România deţine primul loc în Uniunea Europeană, cu 14,7%, la capitolul celor mai multe decese cauzate de consumul de alcool în rândul femeilor din categoria de vârstă 15 - 64 de ani. În ceea ce priveşte bărbaţii suntem imediat în urma nedoritului podium, pe locul patru, cu 23 de procente.

După prezentarea parţială a acestor statistici sumbre, vreau să vă propun să găsim împreună soluţii pentru a conştientiza populaţia asupra efectelor devastatoare ale consumului de alcool fără măsură, mai ales în rândul celor tineri. Numai prin educaţie şi prin măsuri de prevenţie corespunzătoare, prin programe alcătuite atât cu producătorii din domeniu, cât şi împreună cu societatea civilă şi organizaţii nonguvernamentale, cu sprijinul Uniunii Europene, consider că se poate vorbi despre o reducere a acestui flagel care în momentul de faţă ne situează între primele ţări la capitolul consum.