Parliamentary debates

Domnul Anton Doboş:

"Aurul verde al României"

În declaraţia de astăzi aş vrea să vă vorbesc despre importanţa Proiectul de Lege privind noul Cod silvic, care va intra înParlament în regim de urgenţă.

Văinvit să facem o scurtă retrospectivă a situaţiei cu care ne confruntăm în momentul de faţă.

În 1990, România avea peste 6,5 milioane de hectare de pădure. După 23 de ani, jumătate dintre pădurile statului au fost retrocedate, iar din ceea ce a mai rămas, mai bine de 350.000 de hectare au dispărut. Dintre hectarele care s-au evaporat, o mare parte au făcut-o în mod ilicit, valoarea sinistră a tăierilor ilegale fiind, potrivit Curţii de Conturi,de cinci miliarde de euro. Permiteţi-mi să formulez câteva rezerve raportat la această cifră, pentru că mă tem că de fapt în realitate este şi mai mare, capacitatea de control în acest sector fiind ea însăşi limitată.

Avem, aşadar, multe date, multe analize şi grafice, dar mai important e că trebuie să conştientizăm importanţa pădurilor dincolo de lege şi bani. Pentru că pădurea ne este vitală, fără ea nu am putea supravieţui... Pădurea furnizează două treimi din oxigenul consumat de oameni. Tot ea contribuie semnificativ la reducerea poluării şi fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt, situaţii cu care, din nefericire, din cauza defrişărilor masive, am ajuns să ne întâlnim tot mai des.

Potrivit unui studiu Greenpeace, la noi în ţară dispar peste 3 hectare de pădure în fiecare oră.

În majoritatea cazurilor este vorba despre tăieri ilegale, iar cel mai frecvent, pagubele se înregistrează pe proprietatea statului. Consecinţele defrişărilor masive sunt extrem de îngrijorătoare: afectarea stării de sănătate a populaţiei, inundaţii, alunecări de teren, cheltuirea ineficientă a banilor publici pentru limitarea efectelor despăduririlor, în loc de alocări de fonduri pentru prevenirea problemelor,prin protejarea pădurilor.

Aceste probleme s-au perpetuat în absenţa unor reglementări legale clare şi actualizate.

De aceea, noul Cod silvic vine ca un răspuns la o realitate evidentă. El îşi propune să schimbe modalitatea de vânzare şi valorificare a lemnului, acesta urmând să fie comercializat numai de către administrator, din rampe sau depozite, să sprijine proprietarii, cărora li se va oferi pază gratuită de către RNP Romsilva, să aplice Codul penal pentru furtul de lemne la fel ca pentru orice furt şisă extindă patrimoniului naţional.

Dar mai presus de acestea, principalul obiectiv al modificării Codului silvic este oprirea jafului din pădurile din România.

Defrişările şi tăierile ilegale masive trebuie stopate urgent, prin măsuri clare şi fără echivoc. Nu vreau să fiu în postura de a le explica nepoţilor mei de ce trăiesc în cea mai poluatăţară din Europa şi de ce pădurile sunt doar imagini pe vederi turistice. Cred că nici dumneavoastră nu vreţi să vă găsiţi în această ipostază. De aceea, a sosit timpul să acţionăm, să oprim masacrul aurului verde al României.