Parliamentary debates

Domnul Hubert Petru Ştefan Thuma:

România are cea mai mare cotă din UE de populaţie care trăieşte în zonele rurale (45% din totalul populaţiei) şi, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, riscul de sărăcie extremă este de 4 patru ori mai mare în zonele rurale (8,8%), în comparaţie cu zonele urbane (2,2 %).

Astfel, ne confruntăm cu persoane care nu au un loc de muncă sau au venituri foarte mici, pentru persoanele de vârsta aptă de muncă, lipsa unui loc de muncă fiind principala cauză a sărăciei. Totuşi, să nu uităm că şi rata de sărăcie a angajaţilor în România, în anul 2012, era cea mai mare din Europa, 19,1%, comparativ cu UE 9,2%.

O altă categorie defavorizată este cea a pensionarilor. În momentul de faţă, pentru pensionarii sistemului de asigurări de stat media pensiei lunare fiind de 811 RON (180 euro), respectiv 328 RON (73 euro) pentru cei din domeniul agricol. O sumă infimă pentru un trai decent!

Avem apoi cetăţenii români care aparţin minorităţilor romilor, două treimi din cetăţenii români care trăiesc în sărăcie, jumătate dintre aceştia fiind expuşi la sărăcie extremă.

Persoanele cu dizabilităţi, al căror număr se ridică la circa 700.736 şi a căror indemnizaţie nu poate oferi o viaţă independentă, majoritatea aflându-se în îngrijirea familiilor, reprezintă o altă categorie afectată de sărăcie.

Nu în ultimul rând am să mă refer la copiii şi tinerii afectaţi de acest fenomen, aproximativ 320.000 de copii trăind în sărăcie extremă, copiii din zonele rurale şi copiii de etnie romă fiind cei mai afectaţi. Din acest motiv, cel mai adesea ei aleg să abandoneze şcoala, situaţia economică făcând imposibil pentru multe familii să suporte costurile educaţiei lor, mai ales în ciclurile superioare.

Având în vedere acest tablou, sumbru pentru ţara noastră, nu pot să nu salut apariţia programului operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020, ce beneficiază de un buget de 442,5 milioane euro. În temeiul său, alimente şi asistenţă de bază vor fi distribuite celor mai dezavantajate persoane din ţara noastră. Banii vor fi alocaţi conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, aprobat de Comisia Europeană în 6 august 2014.

Nu este însă de ajuns!

Cred că trebuie să ne unim forţele şi noi toţi, factorii de decizie, indiferent de coloratura politică, să colaborăm pentru a elabora cele mai bune măsuri de combatere a sărăciei şi pentru promovarea incluziunii sociale, astfel încât să consolidăm politicile existente care vizează combaterea sărăciei în România.

Trebuie să conştientizăm necesitatea conturării unei platforme de gândire şi acţiune politică menită să determine creşterea calităţii vieţii persoanelor aflate în risc de sărăcie şi sărăcie extremă, pentru a le reda acestora autonomia, securitatea, demnitatea, responsabilitatea personală de care ei au nevoie!