Parliamentary debates

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Deschiderea oficială a anului şcolar preuniversitar"

Ieri, 10 septembrie 2018, a avut loc deschiderea oficială a anului şcolar preuniversitar. Aproape 3 milioane de elevi s-au reîntors la scoală. Anul şcolar va cuprinde două semestre şi patru vacanţe, urmând a se finaliza pe 14 iunie 2019.

Menţionăm, totodată, Programul naţional "Şcoala altfel", care se va desfăşura pe durata a 5 zile consecutive, în perioada 1 octombrie 2018 - 31 mai 2019, fiecare şcoală urmând să-şi stabilească propria planificare în domeniu.

Începerea anului şcolar reprezintă un prilej de bucurie pentru elevii de toate vârstele, de a-şi revedea colegii şi dascălii, dar şi o nouă provocare pentru profesori în ceea ce priveşte educaţia profesională a tinerilor care le-au fost încredinţaţi şi, în egală măsură, pentru formarea şi cizelarea caracterelor acestora.

Şcoala joacă un rol esenţial în societate în ceea ce priveşte formarea tinerei generaţii şi, în ultimă instanţă, în pregătirea viitorului naţiunii. Pentru că, da, şcoala reprezintă - şi îl citez aici pe marele savant şi patriot Nicolae Iorga - "un factor strategic de dezvoltare". De modul în care societatea ştie să modeleze caracterele tinerilor de astăzi, de toate vârstele, depinde în bună măsură viitorul acestei ţări!

Un aspect fundamental, care trebuie avut în permanenţă în vedere de diriguitorii învăţământului românesc, este adaptarea lui nemijlocită şi concretă la realităţile efective ale lumii de astăzi. Este vorba despre evoluţiile în plan demografic şi tehnologic peste tot în lume, precum şi de concurenţa acerbă care se desfăşoară pe plan european şi internaţional în domeniul economic, comercial şi nu numai, aspecte care implică, cu necesitate, ridicarea permanentă a nivelului calitativ al învăţământului românesc.

Iată de ce vorbim tot mai mult despre exigenţa focalizării prioritare a educaţiei tinerei generaţii pe problemele concrete ale societăţii, pe necesitatea racordării permanente a eforturilor sistemului public şi privat de învăţământ pe domeniile de maxim interes ale societăţii.

Pentru a da doar un exemplu, m-aş referi succint la chestiunea învăţământului profesional, de meserii. S-a vorbit destul de mult despre această problemă, dar, din păcate, nu s-a făcut destul în ceea ce priveşte reabilitarea şi impulsionarea energică a învăţământului profesional, a şcolilor de calificare şi meserii, capabile să producă specialişti cu nivel mediu de pregătire, de care este atât de multă nevoie în toate sectoarele economiei româneşti.

Mă gândesc apoi, pe palierul calitativ şi metodologic, la faptul că, în multe unităţi de învăţământ se impune necesitatea regândirii de ansamblu a procesului didactic, prin stimularea dezvoltării gândirii creatoare şi a spiritului antreprenorial al tinerilor, trecându-se în plan secund aspectele legate de reproducerea unor texte prăfuite şi prea puţin în acord cu realităţile lumii în care trăim.

Din păcate, există şi alte probleme mai vechi ale sistemului nostru de învăţământ care continuă să fie prezente şi în momentul de faţă. Circa 3.900 de unităţi de învăţământ, adică aproape o cincime dintre şcoli, potrivit statisticilor Ministerului Educaţiei Naţionale, nu posedă, la această oră, autorizaţie sanitară de funcţionare, o bună parte dintre ele neavând autorizaţii din partea ISU.

Programul de guvernare al PSD, pentru perioada 2017 - 2020, acordă o deosebită atenţie problematicii învăţământului preuniversitar, de toate gradele, fiind prevăzute repere concrete şi relevante, în acest sens. Mi-aş permite să citez, cu acest prilej, doar măsurile referitoare la "Pachetul social garantat pentru educaţie", cu referire expresă la "implementarea unor programe care să asigure condiţii de dezvoltare şi formare a tuturor copiilor, de la naştere şi până la majorat", inclusiv prin "sprijin acordat părinţilor privind creşterea nou-născuţilor, "asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv pentru accesul în învăţământul preşcolar, precum şi prin furnizarea "serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică în cluburi şcolare sportive şi socio-culturală", incluzând ample programe de investiţii privind "reabilitarea/modernizarea clădirilor şcolare", mobilier şcolar şi dotări didactice - aparatură de laborator, biblioteci moderne pentru unităţile de învăţământ preuniversitar".

Acestor masuri li se adaugă iniţiative privind "dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie, prin construcţia a 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school" şi, nu în ultimul rând, promovarea unor "programe de antreprenoriat de la şcoala primară până la universităţi".

Desigur, Programul de guvernare este mult mai amplu pe acest palier, dar măsurile evocate sunt definitorii şi relevante pentru liniile directoare de dezvoltare, preconizate în acest domeniu.

Doresc să concluzionez, urând deplin succes tuturor copiilor şi tinerilor care urmează învăţământul preuniversitar, iar profesorilor şi dascălilor multă inspiraţie şi putere de muncă complexă, dar deosebit de frumoasă în activitatea de formare şi şlefuire a tinerei generaţii!