Parliamentary debates

Domnul Marian Enache:

"Dezvoltarea turismul cultural ecumenic în Colegiul uninominal nr. 8, judeţul Neamţ"

Datorită numărului mare de schituri şi mănăstiri vechi existente în judeţul Neamţ, această zonă a devenit una dintre cele mai căutate zone pentru turismul ecumenic. De altfel, cel mai mare procent din numărul total al turiştilor care ajung în judeţul Neamţ îl reprezintă turiştii care vin să viziteze aşezările monahale de aici. Fie că este vorba de vechi biserici, de schituri retrase sau de mănăstiri, mulţi vizitatori sunt atraşi de renumele lăcaşurilor monahale, de frumuseţea arhitecturală a acestora, de frumuseţea locurilor sau de faima duhovnicilor de pe aceste meleaguri. Pe site-ului www.ortodox.ro al Patriarhiei Române, prima poziţie pe lista propunerilor de pelerinaje la mănăstiri şi schituri este ocupată de judeţul Neamţ, dintre care Colegiul uninominal nr. 8 deţine cele mai multe mănăstiri şi schituri incluse în traseele ecumenice.

În Colegiul uninominal nr. 8 din judeţul Neamţ există nu mai puţin de 10 mănăstiri, cunoscute nu numai de către români, ci şi pe plan internaţional: Neamţ, Durău, Petru Vodă, Buhalniţa, Dobru, Pângăraţi, Secu, Sihla, Sihăstria şi Tarcău, marea lor majoritate cu o vechime de peste 100 de ani, unele dintre ele fiind în patrimoniul UNESCO.

Începând încă din antichitate, pelerinajul religios este o constantă a umanităţii. Pelerinajele antice la Teba (Egipt), Delphi (Grecia), Efes (Turcia), Ierusalim (Israel) au devenit din Evul Mediu un fenomen colectiv, iar din secolul al XVII-lea, un act individual, având ca scop căutarea adevărului. Turismul ecumenic are, astăzi, o contribuţie importantă la produsul intern brut în multe ţări ale lumii (Grecia, Israel, Spania, Franţa, Polonia etc.). Constatându-se că unul din patru turişti sunt interesaţi de turismul religios, această formă de turism a ajuns să reprezinte un segment distinct al pieţei turistice mondiale, transformându-se treptat într-o vastă industrie, care aduce fonduri financiare foarte mari.

Turismul ecumenic trebuie să ia în considerare toate cele şase aspecte propuse de World Religious Travel Association (WRTA), principala organizaţie mondială în domeniul industriei turismului religios: mormintele sfinte, ca locuri de pelerinaj, sanctuarele religioase; bunurile cultural-religioase (mănăstirile); destinaţiile religioase unde au loc manifestări religioase; circuitele de vizitare a unor importante lăcaşe de cult, precum şi taberele religioase pentru tineret.

Turismul ecumenic are motivaţii multiple şi semnificaţii spirituale profunde, pelerinii fiind oameni care doresc să viziteze şi să venereze locurile sfinte, mormintele martirilor, moaştele sfinţilor, icoanele făcătoare de minuni sau locurile unde trăiesc duhovnici renumiţi. Turismul religios este un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare, păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. Nu se poate face o distincţie netă între turismul cultural şi turismul religios: turiştii care merg la mănăstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaşte locuri noi, atraşi de frumuseţea lor prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase, pitoreşti, dar şi prin viaţa deosebită pe care o duc cei ce locuiesc în ele, în momentul întâlnirii cu lăcaşul de cult se transforma în pelerini. Întâlnirea cu sacrul modifică motivaţia exterioară a călătoriei, vizitatorul descoperind şi o motivaţie interioară, de alt ordin decât cel pur turistic.

Într-o declaraţie, secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului, domnul Taleb Rifai, spunea că "România are o strategie şi o viziune care se îndreaptă în direcţia bună, atunci când se concentrează pe Carpaţi şi Deltă."

Trebuie precizat că turismul ecumenic nu se poate organiza fără o infrastructură corespunzătoare, deşi există şi opinii că pelerinajul, vizând influenţarea psihicului prin împlinirea spirituală, călătoria la locurile sfinte nu ar trebui să caute confortul, relaxarea sau distracţia. Văzut în felul acesta, pelerinajul are puţine puncte comune cu turismul, dar astăzi lucrurile s-au schimbat: chiar dacă preoţii însoţesc grupul, se acceptă stilul de viaţă al pelerinului actual şi se optează pentru hoteluri de trei stele, transport cu avionul, utilizarea telefoanelor mobile şi a laptopurilor.

Accesul la majoritatea dintre obiectivele turistice cultural-ecumenice se face cu autoturismul, nu numai pe drumurile naţionale sau judeţene, ci şi pe drumuri locale şi forestiere. Majoritatea drumurilor din Colegiul uninominal nr. 8 se află, însă, într-o stare proastă sau foarte proastă (gropi, fisuri, denivelări, fără parcări amenajate, fără indicatoare şi referinţe suficiente pentru ca mănăstirile să fie găsite de către turiştii neavizaţi). Or, anual, peste 10% dintre turişti sunt străini, veniţi, îndeosebi, din Israel, Germania, Spania, Italia şi Franţa.

Centrele de turism ecumenic trebuie să ofere astăzi o serie de servicii, cum ar fi concerte de muzică religioasă, simpozioane religioase, expediţii şi tabere de studii, expoziţii de icoane şi obiecte de cult, consiliere pentru pelerinaje etc. În colegiul pe care îl reprezint, au fost realizate şi amplasate, din fonduri europene, panouri de informare turistică şi s-au construit puncte de informare, cum sunt cele amplasate în localităţile Bicazu Ardelean sau Pângăraţi. Panourile prezintă informaţii privind traseele lăcaşelor de cult, ale monumentelor istorice şi de arhitectură, ale ariilor naturale protejate, ale zonelor de agrement şi ale altor atracţii turistice din colegiu, dar acestea sunt numai exemple de bună practică.

Este cunoscut faptul că turismul ecumenic facilitează integrarea pe piaţa muncii aferentă sectorului turistic a şomerilor şi a altor persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv sunt necesare studii de evaluare a evoluţiei ocupaţiilor, a cererii şi ofertei de forţă de muncă, pentru a se oferi persoanelor interesate o imagine clară asupra oportunităţilor şi cerinţelor acestui tip de turism, care se împleteşte cu creaţia tehnică populară, manifestări populare tradiţionale, etnografie etc.

Elaborarea unei strategii de creare şi promovare a brandului naţional de turism ecumenic, ca parte componentă a strategiei naţionale de dezvoltare a turismului cultural ecumenic şi implementarea strategiei naţionale reprezintă un factor important al dezvoltării durabile a zonei prin creşterea numărului de turişti în zonă, care conduce la dezvoltarea infrastructurii turistice; îmbunătăţirea imaginii judeţului şi implicit atragerea de investitori; îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea unor întreprinderi mici şi mijlocii, creşterea numărului locurilor de muncă în judeţ, reducerea ratei şomajului; conservarea patrimoniului cultural-religios existent în judeţul Neamţ; îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Pe termen lung, dezvoltarea turismului ecumenic va contribui la creşterea calitativă la standarde europene, a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creşterii cererii de turism nu numai pentru acest colegiu, ci şi pentru România, ca destinaţie turistică naţională şi europeană.