Parliamentary debates

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Constantin Brâncuşi, geniul fără sfârşit"

Constantin Brâncuşi, "părintele sculpturii moderne", personalitate marcantă a culturii române, a inspirat, prin geniul său creator şi prin forţa mesajelor transmise de opera sa nemuritoare, generaţii de sculptori din întreaga lume. Născut în data de 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai tumultuosului secol XX, a avut o contribuţie importantă la înnoirea viziunii artistice în sculptura contemporană, în lucrările sale atinse de aripa geniului regăsindu-se esenţa sufletului românesc. Îl sărbătorim, în fiecare an, cu mândrie şi recunoştinţă, pentru zestrea culturală de o valoare inestimabilă, pe care a lăsat-o lumii întregi, pentru profunzimea creaţiei sale, pentru frumuseţea de neasemuit a zborului redat de linii curajoase, pentru iubirea sa de ţară, care se regăseşte în lucrări, dar şi în cuvinte.

Ziua de 19 februarie este, începând din anul 2015, sărbătoare naţională. Acum, în anul Centenarului Marii Uniri, este momentul când ne întoarcem, o dată în plus, fie şi cu gândul, la "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, ansamblu inaugurat pe 27 octombrie 1938, un omagiu cu adânci semnificaţii, adus de Brâncuşi soldaţilor români care, în 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor şi care s-au jertfit pentru făurirea unităţii de neam şi ţară. "Masa Tăcerii" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Masa_tăreprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia care urmează. Timpul este reprezentat de scaunele în formă de clepsidre, care pare să-l măsoare cu precizie şi să dea un sens nou clipelor care se transformă în veşnicie, o lume a simbolurilor care se deschide în faţa noastră într-o adâncă şi impresionantă tăcere. "Aleea Scaunelor" şi "Poarta Sărutului" ne poartă spre o lume a meditaţiei şi a semnelor care se descifrează cu sufletul. Ca o încununare a acestui ansamblu, "Coloana Infinitului" sau "Coloana fără sfârşit" este respiraţia artistică a sculptorului care redă mărturia "sacrificiului infinit". Coloana pare menită să sprijine în veşnicie bolta cerului. Această scară creată întru veşnicie este o punte de legătură între cer şi pământ şi leagă pentru totdeauna numele lui Brâncuşi de pământul ţării pe care l-a iubit necontenit.

Creaţia lui Brâncuşi se aseamănă ea însăşi, prin evoluţie, unui zbor măiastru, din ce în ce mai sigur, mai înalt şi mai emoţionant. Lucrările lui Brâncuşi relevă o acumulare sensibilă de cunoştinţe, de tehnică şi de îndemânare, pentru ca viziunea artistului să devină din ce în ce mai clară şi mai puternică. Prin liniile sale impresionante, prin poezia formelor care surprind şi redau esenţa, prin simplitate şi rafinament, prin limbajul universal cu care descifrează simboluri ale tradiţiei româneşti, dar şi prin lumina pe care o degajă creaţia sa, artistul Brâncuşi rămâne o flacără vie în conştiinţa universală. "Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini^", mărturisea cu simplitate profundă, Constantin Brâncuşi.

Artistul nu a imitat natura, nu a păstrat formele convenţionale ale realităţii, ci a mers la esenţă. Fără să-şi uite o clipă locul din care provenea, artistul a oglindit în opera sa forţa creatoare a ţăranului român. Venind cu un suflu nou în arta universală, Brâncuşi a rămas personalitatea care şi-a ancorat şi creaţia, odată cu sufletul, în tradiţiile şi în arta populară românească. De altfel, şi în atelierul său din inima ParHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"iHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"sului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu o atmosferă românească.

Lucrările artistului sunt celebre şi transmit privitorului, de fiecare dată, mesaje şi sensuri noi, într-o continuă redescoperire. "Pasărea Măiastră", "Domnişoara Pogany", "Rugăciunea" sau "Cuminţenia Pământului" sunt numai câteva dintre lucrările care poartă semnătura inconfundabilă a artistului omagiat de lumea artei, care ne fac să fim mândri că România a dat artei universale o astfel de valoare şi să înţelegem cât de importante sunt reperele nemuritoare ale unui neam. Lucrările sale au putut fi admirate în expoziţii din întreaga lume, iar numele artistului a intrat în galeria personalităţilor artei din lumea întreagă. Constantin Brâncuşi s-a alăturat numelor de români înscrise în constelaţia universală, personalităţi care au impresionat prin talent şi originalitate şi s-au remarcat în diferite domenii ale culturii.

Constantin Brâncuşi, geniul artei contemporane, a străbătut 2.000 de kilometri pe jos, a înfruntat obstacolele apărute în cale şi şi-a dedicat viaţa creaţiei artistice, dând un sens profund ideii că veşnicia s-a născut la sat. Întotdeauna s-a lăsat călăuzit de dorinţa de a atinge profunzimea, pacea şi bucuria simplităţii, al cărei izvor se află în amintirea copilăriei şi a meleagurilor natale. De altfel, artistul însuşi avea să afirme: "Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii a purităţii universale şi va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece". Va resimţi continuu dorul de ţară, sentiment care îi arde sufletul şi care se reflectă şi în lucrările sale. Îl transpune în cuvinte simple, impresionante, care refac simbolic legătura dintre cer şi pământ. "Patria mea este pământul care se-nvârteşte, briza vântului, norii care trec".

Pentru mândria pe care o simţim atunci când îi rostim numele, pentru emoţia transmisă de lucrările sale, pentru legătura indestructibilă pe care a creat-o cu infinitul prin lucrările sale, pentru definiţia dorului de ţară pe care a transmis-o cu infinită emoţie, Constantin Brâncuşi va dăinui veşnic în conştiinţa poporului român!