Parliamentary debates

Domnul Ion Cupă:

"Reducerea evaziunii fiscale, obiectiv naţional"

România, la fel ca Uniunea Europeană, a traversat o perioadă de incertitudine economică. Aceasta s-a caracterizat prin perioade de creştere sau scădere economică, ajustări macroeconomice, precum şi de transformări sau restructurări ale diverselor structuri ale statului. Din fericire, în ultimul an au apărut o serie de indicii şi date economice certe care poziţionează economia României în direcţia dezvoltării sustenabile.

Economia unei ţări, în general, se bazează pe o serie de reguli şi principii, reguli care trebuie respectate de toţi participanţii la actul economic. Astfel, fiecare participant trebuie să se supună regulilor care reglementează actul economic în sine, una dintre componente fiind achitarea părţii de taxe şi impozite ce revine fiecăruia, conform legislaţiei în vigoare.

Evaziunea fiscală reprezintă un flagel al economiei contemporane care atrage, prin sine, o serie de inechităţi în raport cu ceilalţi participanţi la actul economic, dar şi în raport cu statul. Cum poate un agent economic să concureze cu un altul când unul dintre ei trişează? Prin neachitarea obligaţiilor ce îi revin se modifică termenul de comparaţie între cei doi. Estimările oficiale ale organismelor internaţionale, dar şi ale autorităţilor române, poziţionează nivelul evaziunii fiscale la un nivel între 4-5% şi 8-9% din PIB, ponderea majoritară reprezentând-o neplata TVA-ului.

Anul acesta am asistat la o restructurare din temelii a autorităţilor ce au în sarcină tocmai combaterea acestor fenomene negative, evaziunea şi frauda fiscală. Aici mă refer la nou-înfiinţata structură de control operativ din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţia Naţională Antifraudă Fiscală. Noua structură are un rol critic, esenţial în buna funcţionare a întregului ansamblu economic. De rezultatul muncii lor depinde în mod direct însăşi direcţia de dezvoltare a economiei ţării noastre.

Comparativ cu anul trecut, în termeni reali, nivelul evaziunii fiscale nu a crescut, dar nici nu a scăzut. Aceasta în condiţiile marilor transformări şi reorganizări pe care le-au suferit autorităţile ce au ca sarcină tocmai combaterea acestor fenomene negative. Autorităţile şi-au propus reducerea evaziunii şi fraudei fiscale cu până la 4% din PIB în următorii 4 ani. Este un nivel greu de atins. Însă datorită orientării noilor structuri de control şi combatere a evaziunii fiscale pe principiul performanţei instituţiei, prin oameni capabili şi bine pregătiţi, acest nivel poate fi atins.

Liberalismul consideră că iniţiativa, spiritul întreprinzător, antreprenoriatul trebuie încurajate şi susţinute în condiţii de echitate, în aşa fel încât fiecare individ să-şi atingă potenţialul. De aceea, doresc să asigur de tot suportul organismele statului care au ca scop combaterea evaziunii şi fraudei fiscale, pentru că astfel vor exista mai mulţi bani la buget pentru asigurarea în condiţii mai bune a tuturor aşteptărilor pe care le au cetăţenii faţă de stat, adică salarii mai bune, pensii mai mari şi servicii de bună calitate.