Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Spaţiului Schengen - libertate de mişcare! Mişcare liberă a voinţei politice a celor care dispun asupra celor care propun"

În momentul intrării în vigoare a Acordului Schengen, în anul 1995, acesta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi a creat o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare incluse în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam 1999.

Raportorul Parlamentului European Carlos Coelho spunea că "Parlamentul trebuie să aprobe opinia sa, care să reflecte că doreşte ca România să adere la spaţiul Schengen, dar subliniază că nu poate evalua daca sunt îndeplinite condiţiile de securitate necesare."

Toţi raportorii, comisarii, europarlamentarii vin în România, se bucură de ospitalitatea românească, ne spun cât suntem de grozavi, de serioşi, de credibili, de siguri, că doar de aceea am intrat pe uşa din faţă în Uniunea Europeană, în NATO; doar de aceea vin şi investesc în România, vin şi deschid bănci în ţara noastră, vin şi deschid baze militare pe teritoriul ţării noastre, dar, atunci când depindem de moftul lor, ne pun piedici întotdeauna.

Nimic nu a fost obţinut uşor de-a lungul timpului de această ţară, nici unirea, nici independenţa, nici intrarea în aşa-zisă familie europeană, care se pare că ajunge cu paşi repezi la ruperea mariajului. Nu este vina României neacceptarea în spaţiul Schengen, nu este un eşec - România a îndeplinit toate condiţiile şi criteriile de aderare, dar când cei puternici nu vor, şi ei sunt cei care hotărăsc, nu prea ai ce face. Avem exemplul Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, semnat la Moscova, la 23 august 1939, prin care am pierdut Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei.

Chiar şi luarea în discuţie pentru intrarea în spaţiul Schengen a României la pachet cu Bulgaria - "doi într-unul"- ca şamponul, este o imoralitate din partea "fraţilor europeni". Celelalte ţări care au avut graniţe comune au fost acceptate la pachet, câte două?!... Nu, doar României i se aplică regim diferenţiat.

De asemenea, a te lega de corupţia din România când ea este prezentă în tot spaţiul Schengen..., doar criza nu a declanşat-o România, ci corupţia generalizată. Din anul 2007, de când suntem membri ai Uniunii Europene (fără a lua în calcul perioada de aderare), suntem continuu monitorizaţi, deci dacă există corupţie, şi ea există, aceasta este cu acordul tacit şi poate implicarea instituţiilor europene.

Deşi limbajul politic actual, în special cel occidental, este impregnat cu expresii precum "importanţa strategică a României, a Mării Negre..." este clar că atunci când vorbele trebuie să se materializeze în recunoaşterea României ca ţară sigură, cei care le rostesc nu mai au responsabilitatea lor.

Consolidarea securităţii, stabilităţii şi democraţiei în această zonă au fost recunoscute odată cu acceptarea României în Alianţa Nord-Atlantică.

La Marea Neagră se întâlnesc trei spaţii politice şi de securitate extrem de importante şi extrem de diferite politic, economic şi social: NATO şi UE, prin statele membre/candidate România, Bulgaria şi Turcia; regiunea cu un viitor politic incert a Ucrainei şi Republicii Moldova, dar şi a Rusiei; iar către est, Georgia, Armenia şi Azerbaidjanul. Ultimele două nu sunt direct limitrofe Mării Negre, însă participă la coridorul energetic care leagă SUA şi Europa de petrolul din Marea Caspică şi de statele Asiei Centrale, coridor care reprezintă un element geostrategic esenţial.

Oare finalizarea negocierii acordului legat de amplasarea elementelor de scut antirachetă pe teritoriul României să fie adevăratul motiv al supărării Europei pe noi? Chiar dacă se declară că Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA) nu implică crearea unei armate europene, ci ea evoluează de o manieră compatibilă şi coordonată cu Organizaţia Atlanticului de Nord.

Voinţa europenilor de a dezvolta PESA vine să perturbe planurile americane şi să pună, obiectiv, în discuţie monopolul NATO pentru folosirea forţei în rezolvarea crizelor ce afectează securitatea europeană. Se pare că PESA, pentru SUA, reprezintă o sporire a contribuţiei militare a Europei la NATO, în timp ce europenii o percep ca pe o creştere în putere a NATO.

Motivele neacceptării României în spaţiul Schengen, spaţiu în care suntem ca ţară a Uniunii Europene cu drepturi depline, sunt neclare, neconcludente, sunt capriciul celor care se află în barca celor influenţi prin natura destinului.