Parliamentary debates

Domnul Titi Holban:

Recentele estimări privind evoluţia economiei româneşti după primul trimestru arată că România se încadrează în creşterea economică pe care Guvernul USL a luat-o în considerare la construcţia bugetului, creştere economică agreată cu partenerii noştri internaţionali.

Astfel, din analiza primului trimestru reiese faptul că România are o creştere a exporturilor de peste 8%, în timp ce importurile se limitează doar la 1%, fiind pentru prima dată când înregistrăm un deficit al balanţei comerciale mai bun decât în urmă cu zece ani. De asemenea, o creştere pe primele luni se înregistrează şi în domeniul producţiei industriale, 6,4%, comparat cu primul trimestru din 2012.

În plus, la nivelul Ministerului de Finanţe există un buffer de rezervă a cărui valoare a crescut de la 4 miliarde de euro, suma lăsată de guvernările PDL, la 6,2 miliarde de euro. Aceste cifre, ca şi sumele din rezerva Băncii Naţionale, de peste 35 de miliarde de euro, indică faptul că România nu are niciun fel de problemă în achitarea tranşelor către FMI, în condiţiile în care 2013 reprezintă an de vârf de sarcină privind fondurile pe care ţara noastră trebuie să le returneze creditorilor externi, în cadrul împrumutului contractat în 2009.

Ca atare, Guvernul USL îşi manifestă preocuparea pentru identificarea soluţiilor pentru continuarea acestui trend de creştere economică şi pentru reducerea cheltuielilor, concomitent cu păstrarea principiului cotei unice de impozitare şi a taxelor principale la nivelul actual, unul dintre angajamentele asumate atât în opoziţie, cât şi în campania electorală.

Impunerea unei taxe de solidaritate de 10% aplicată tuturor bugetarilor cu salarii mai mari de 1000 de euro ar fi însemnat încălcarea promisiunilor electorale, determinând în plus un risc ridicat al ieşirii din sistemul public al angajaţilor bine pregătiţi profesional şi cu experienţă, mai ales că taxa accentua discrepanţele de venituri dintre stat şi privat pe funcţii similare.

Pe de altă parte, această măsură nu producea un impact bugetar semnificativ, deoarece sumele astfel încasate la buget erau în cuantum extrem de redus.

Guvernul USL dovedeşte astfel că preferă măsurile sănătoase de stimulare fiscală şi de creare de locuri de muncă, care vor permite creşterea încasărilor la buget şi implicit relansarea economiei, în detrimentul celor de ajustare a veniturilor populaţiei, aflate oricum la un nivel scăzut după guvernarea dezastruoasă a PDL din ultimii ani.