Parliamentary debates

Domnul Ion Diniţă:

"Cine ne opreşte la graniţa Schengen?"

Dezbaterile referitoare la admiterea României în Spaţiul Schengen sunt departe de a se fi încheiat, însă atitudinea avută de ţările puternice ale Europei la adresa noastră nu poate fi catalogată ca fiind una corectă. România a alocat în ultimii ani o sumă considerabilă pentru susţinerea măsurilor necesare aderării la Spaţiul Schengen, în discuţie fiind o cifră de peste un miliard de euro, atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene. Fondurile utilizate pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi securizarea frontierelor externe ale României, cofinanţare UE şi contribuţie naţională, au avut ca principale obiective implementarea unor proiecte privind modernizarea reţelei consulare, prin reamenajarea la standarde europene a sediilor oficiilor consulare şi pentru dezvoltarea infrastructurii IT în materie de emitere de vize, conform acquis-ului de tip Schengen. Din nefericire, deşi îndeplinim toate condiţiile pentru ca ţara noastră să fie inclusă în rândul statelor cu liberă circulaţie, acest fapt încă se lasă aşteptat, pe fondul unor motive mai puţin plauzibile invocate de oficialii europeni.

Pe această temă, m-am adresat ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, care a punctat că fondurile utilizate pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi securizarea frontierelor externe au fost folosite de mai multe instituţii, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, Poliţia de Frontieră, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Afacerilor Externe. Cea mai mare parte dintre proiectele finanţate din această sursă au fost derulate de Ministerul Afacerilor Interne, care a beneficiat de majoritatea fondurilor europene destinate pregătirilor pentru aderarea la spaţiul Schengen. Ministrul Corlăţean mi-a transmis că, în vederea aderării, România a parcurs un proces de evaluare din punct de vedere tehnic, proces alcătuit din mai multe etape. Una dintre aceste etape a constat în desfăşurarea misiunilor de evaluare din partea UE, pentru verificarea în teren a stadiului implementării acquis-ului Schengen. Toate rapoartele de evaluare ale misiunilor desfăşurate de experţii UE au concluzionat că România îndeplineşte toate criteriile tehnice prevăzute de acquis-ul Schengen.

În toate domeniile de aderare (cooperare poliţienească, vize, protecţia datelor personale, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, SIS/SIRENE), România a făcut investiţii considerabile pentru modernizarea echipamentelor şi perfecţionarea pregătirii resurselor umane. "Niciunul dintre rapoartele de evaluare nu a recomandat o reevaluare a României, ceea ce înseamnă că instituţiile statului implicate în procesul de pregătire tehnică pentru aderare au luat din timp toate măsurile necesare, iar cerinţele critice au fost îndeplinite", a subliniat ministrul afacerilor externe în răspunsul trimis la interpelarea mea.

În acest context, consider că este de neînţeles faptul că, deşi România îndeplineşte toate condiţiile din punct de vedere tehnic pentru a adera la Spaţiul Schengen, acest lucru nu este agreat de mai-marii europeni. Am convingerea că refuzul ţărilor decizionale se va estompa cât mai curând, deoarece este nefiresc ca României să i se ia acest drept, mai ales după ce a făcut investiţii serioase pentru securizarea frontierelor.