Parliamentary debates

Domnul Iulian Vladu:

"Rolul mass-media în procesul democratizării societăţii româneşti "

În ceea ce priveşte procesul democratizării societăţii româneşti, un rol important îi revine mijloacelor mass-media. Ele trebuie să fie apărătoare ale instituţiilor democratice. Mass-media determină, de cele mai multe ori, agenda publică, deşi, uneori, nu reprezintă agenda problemelor reale ale cetăţenilor. Faptul că unele televiziuni au finanţatori privaţi, implicaţi în actul politic, poate reprezenta o problemă în România, unde libertatea a fost înţeleasă prost, şi poate determina o manipulare a opiniei publice în direcţia "dorită", de cele mai multe ori distorsionând adevărul. Astfel, calitatea informaţiei scade şi pericolul dezorientării cetăţeanului creşte. În căutarea senzaţionalului, de multe ori mass-media nu a acţionat în mod constructiv nici pentru "sprijinirea celor trei puteri în stat, în procesul lor de consolidare si separare, nici pentru consolidarea altor instituţii ale democraţiei", ceea ce induce pesimismul, scepticismul, neîncrederea în instituţiile democratice. O cultură profund antidemocratică constituie un impediment pentru răspândirea normelor democratice în societate şi neagă legitimitatea instituţiilor democratice. Dar, pentru a beneficia de o bună guvernare, este obligatoriu să existe o bună comunicare şi un grad de încredere reciprocă. În condiţiile în care guvernanţii nu dau dovadă de o minimă încredere unii în ceilalţi, astfel încât să se ajungă la o soluţie, conflictele bineînţeles că devin mult mai puternice. Relaţiile pe care le au între ei actorii politici nu trebuie să fie privite ca un "joc concurenţial", în care ce câştigă unul pierde celălalt, deoarece ei au scop bine definit, acela de a-i reprezenta cât mai bine pe cei care i-au votat.

Fiecare partid, fie că s-a aflat la putere sau în opoziţie, a propus o serie de pomeni electorale, fiecare Guvern a implementat o serie de măsuri de protecţie socială. Este tema larg dezbătută în zilele noastre de către mass-media, o problemă a statului "asistenţial" sau a "carităţii" instituţionale. Dar, în ce măsură această "caritate" instituţională poate reprezenta un factor important în procesul bunei guvernări? Nu reprezintă oare un impediment în independenţa economică a cetăţeanului, acesta fiind "condamnat" să aştepte ajutorul social de la stat? Are cetăţeanul interesul să iasă din acest sistem de asistenţă? Pentru cetăţean, ajutorul social reprezintă un mijloc de a scădea neajunsurile de a fi sărac. Într-adevăr, sunt persoane care sunt în imposibilitatea de a întreprinde o activitate, dar ce se întâmplă cu persoanele care pot avea un serviciu, dar preferă să fie "ajutate" de către stat, pentru că lor li se pare normal ca statul să le ofere "asistenţă". Nu puţine sunt cazurile în care cel asistat preferă să rămână sărac şi asistat decât să intre în activităţi productive. Beneficiarii programului de asistenţă trebuie să conştientizeze faptul că, deşi pot câştiga pe termen scurt, acest lucru îi va afecta bunăstarea pe termen, pentru că, neintrând pe piaţa muncii, nu-şi îmbunătăţeşte competenţa profesională şi nu-şi creşte experienţa, atât de necesară unui câştig mai mare pe viitor. Totodată, pentru a asigura banii celor care, de multe ori, se complac cu statutul de asistat, Guvernul trebuie să crească povara fiscală. Şi în acest mod, cei care vor fi afectaţi vor fi cei care economisesc, muncesc sau investesc.

În urma verificărilor realizate de Ministerul Muncii a modului de aplicare a "Legii privind venitul minim garantat" (Legea 416/2001), până la data de 30 iulie 2010, un număr de 22125 de dosare au fost propuse spre a fi suspendate sau încetate la plată.

Este important să existe o cultură democratică, o încredere a cetăţenilor în buna guvernare a societăţii româneşti, iar mijloacele mass-media au un rol foarte important în prezentarea "realităţii". Înrădăcinarea puternică în mentalul colectiv a clişeului "politicianul vinovat pentru toate" nu este soluţia răspândirii normelor democratice în societate.

Rolul mass-media este important într-o societate democratică în măsura în care acestea realizează o prezentare obiectivă a societăţii. În plus, noi toţi trebuie să ne aducem aportul la procesul democratizării societăţii, atât ca politicieni care trebuie să urmărim interesul general, cât şi ca simpli cetăţeni, avem obligaţia să ne informăm corect şi să respectăm normele democratice.