Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Nicolae Ionescu, se pregăteşte domnul deputat Octavian Bot. Domnul deputat Aron Popa nu este în sală, deci, îşi pierde dreptul astăzi.

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aproape toţi oamenii din judeţul Argeş cu care am stat de vorbă în zilele de după sărbătorirea a 80 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, dar şi oamenii de presă au remarcat discrepanţa extraordinară dintre lipsurile şi sărăcia ce au cuprins ţara, dintre suferinţele celor loviţi de inundaţii, care au rămas săraci lipiţi pământului, care mor de frig şi de foame, şi costurile în bani şi în materiale impuse de desfăşurarea grandioasei parade militare din Bucureşti şi din multe alte capitale de judeţe; discrepanţa dintre lipsurile şi greutăţile în care se zbat, fără nici o speranţă spre mai bine, sutele şi miile de confraţi de ai noştri, în special cei loviţi de stihiile naturi, dar nu numai ei, şi cele peste 25 de miliarde de lei, sumă anunţată oficial (dar ce se mai ascunde în spatele ei, nu ştim), ziceam, deci, discrepanţa dintre aceşti oameni năpăstuiţi de soartă şi miliardele de lei cheltuite în scopul ca timp de circa 30 de minute cei din fruntea coaliţiei guvernamentale să primească onorul armatei, ca să ne exprimăm aşa, este mai mult decât evidentă şi va fi foarte greu de explicat de către mai marii zilei, dar şi mai greu de înţeles de către popor, de către oamenii care se zbat în greutăţi, în lipsuri, în frig etc.

Un calcul simplu, pe care îl poate face orice contabil de la o primărie comunală, nu neapărat de la armată, de la Guvern sau de la Preşedinţie, poate pune în evidenţă cu uşurinţă că numai o parte din cele peste 25 de miliarde de lei, bani curaţi, ar fi fost de ajuns pentru a se fi curăţat Bucureştiul de munţii de zăpadă îngheţată, de gunoaiele pline de câini şi şobolani, pentru a se putea astupa gropile de pe bulevardele capitalei şi din ţară. Şi nu în ultimul rând, pentru a putea fi ajutaţi cu ceva mai substanţial, nu cu praful în ochi, cei care n-au nici un fel de adăpost, n-au cu ce să-şi hrănească familiile, n-au nici un ban pentru a-şi cumpăra un medicament şi în multe cazuri nici o bucată de pâine.

Pentru orice om cinstit şi curat la suflet, cu capul pe umeri, se vede de departe că în vreme ce marea majoritate a populaţiei se zbate în lipsuri şi greutăţi, unii în mizerie de nedescris, murind de inaniţie şi de frig, mai marii puterii, cei din fruntea coaliţiei guvernamentale, ai Guvernului şi ai Preşedinţiei, au făcut tot ce a depins de domniile lor pentru a găsi bani din banii contribuabililor, pentru a organiza parade militare cât mai fastuoase, pentru a organiza festivităţi, simpozioane cât mai somptuoase, pentru a face vizite şi plimbări, în special în Transilvania şi Banat, în zonele de nord ale ţării. Pe banii cui, toate acestea? Pe banii noştri!

Iar acum, în miezul unei ierni timpurii şi dure, guvernanţii au ales momentul restructurării dure, al reformei prin lichidare, stârnind indignarea şi neliniştea celor mulţi, chiar ieşirea masivă în stradă, ca la Borş, Brad sau Câmpulung Muscel în săptămâna trecută. Atenţie, domnilor guvernanţi! Cât de potrivită mi se pare a fi astăzi pentru noi, românii, străvechea zicală: Ţara arde şi baba se piaptănă!

Vă mulţumesc.