Parliamentary debates

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul doamna deputat Mitzura Arghezi, Grupul parlamentar al P.R.M.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Calimente, Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D.

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În cadrul programului barbar de decimare a ţării, buldozerul reformei, condus anapoda de actuala coaliţie, continuă să strivească şi puţinul care a mai rămas din cultura românească. Guvernanţii, disperaţi că nu mai au de unde stoarce bani, privatizează fără discernământ, lovind în tot ce se poate lovi şi scoţând la mezat tot ce se poate vinde, inclusiv sufletul românesc, spiritualitatea noastră, individualitatea culturală. Am în vedere demolarea ultimelor puncte de rezistenţă a acelor redute care ocroteau patrimoniul cultural naţional pentru perenitatea acestui neam în timp şi spaţiu.

Să nu uităm că prin cultură am rezistat în perioada regimului comunist. Altminteri, ne-am fi pierdut şi urma şi cărarea.

Situaţia actuală a culturii este o dovadă a profundei crize morale şi de identitate în care se zbate societatea românească şi în care unii, în mod deliberat, o afundă şi mai mult. Acest program odios de depersonalizare a culturii româneşti este girat, culmea, de nimeni altcineva decât de Ministerul Culturii. Ce mai contează o nenorocire în plus pe lângă dezastrul din învăţământ, din economie sau din sfera socialului?

Am aflat zilele trecute că Editura "Minerva" a fost vândută la licitaţie patronului unei tipografii cu incredibila sumă de 207 milioane, cât un apartament de bloc submediocru într-un cartier periferic.

Cum s-a ajuns la această sumă nu ştim. Parcă nu ne-ar fi fost de ajuns că pur şi simplu suntem striviţi de cantitatea de maculatură editorială, Ministerul Culturii în loc să-i acorde suportul necesar şi să o punăl sub patronajul său, iată că a dispus privatizarea, adică vinderea Editurii "Minerva", continuatoarea în linie dreaptă a Editurii "Fundaţiilor regale".

În momentul de faţă este singura editură care se ocupă, pe bază de program, de editarea clasicilor literaturii române în ediţii critice de înalt nivel ştiinţific. Au fost demarate şi sunt în curs de realizare, cu ajutorul câtorva colaboratori entuziaşti, foarte prost plătiţi, ediţiile Eminescu, Sadoveanu, Blaga, Mircea Eliade, Gala Galaction, Tudor Arghezi şi alţii. Aceste ediţii sunt fundamentale pentru cultura română şi nu pot fi lăsate în seama unui întreprinzător particular, oricât de binevoitor ar fi acesta. În anii 1940, ediţiile de acest tip apăreau în cadrul Editurii Fundaţiilor Regale, editură finanţată din banii statului român (o parte din câştigurile Loteriei de Stat) şi de regele Carol al II-lea.

De asemenea, tot la Editura "Minerva" apare şi Colecţia "Bibiloteca pentru toţi", colecţie mai mult decât centenară, care va ajunge peste câteva săptămâni la numărul 1.500, cea mai importantă realizare a editurii, din toate timpurile, în România şi printre puţinele din Europa şi din lume, cu o asemenea longevitate.

Domnilor deputaţi,

Să nu fie, oare, statul român interesat şi capabil să se continue activitatea de editare a patrimoniului naţional şi să o treacă în seama unui patron de tipografie? Nu cred că putem accepta o asemenea situaţie! De aceea, solicităm interpelarea ministrului culturii în legătură cu includerea Editurii "Minerva" pe lista de privatizare, cunoscute fiind profilul şi importanţa acesteia în cadrul sistemului editorial naţional. Totodată, solicităm Comisiei pentru cultură, artă şi mass-media a Parlamentului să investigheze această licitaţie dubioasă, în vederea anulării ei, iar editarea patrimoniului literar naţional, în ediţii critice, precum şi colecţia "Biblioteca pentru toţi" să se facă în continuare în cadrul Editurii "Minerva", care să rămână instituţie bugetară finanţată de statul român.

Aşa cum am arătat, un întreprinzător particular, oricât de bune intenţii ar avea, nu va reuşi niciodată să publice în ediţie critică nici măcar opera unui singur scriitor. Vă sunt mărturie cele peste 1.500 de edituri particulare din România, înfiinţate după 1989, care n-au editat nici un volum, într-o ediţie critică.

Dacă statul român nu-şi mai asumă nici măcar grija pentru ocrotirea, conservarea şi perpetuarea patrimoniului naţional-cultural, lăsând-o în seama întreprinzătorilor particulari, mai mult sau mai puţin avizaţi, atunci care îi este menirea?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamna deputat.