Parliamentary debates

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Onorat auditoriu,

Afirmaţiile lui Dan Drosu Şaguna, preşedintele Curţii de Conturi, date publicităţii săptămâna trecută, sunt pur şi simplu năucitoare.

Şaguna spune că, în cadrul controalelor la mai multe instituţii de primă mărime în stat - Ministerul Finanţelor Publice, CNAS şi APAPS - a constatat mari nereguli. Cel mai grav fapt semnalat de preşedintele Curţii de Conturi este dispariţia de la Ministerul Finanţelor Publice a documentelor referitoare la creanţele externe ale României, de dinainte de ’90.

Toată lumea ştie că "specialiştii" în comerţ exterior "cu ochi albaştri" au inventat imediat după Revoluţie sute de IMPEX-uri, prin intermediul cărora se vindeau săpunurile, bananele şi jelibonurile primite din Egipt. În acest mod, unii au pus bani în bancă şi au început afaceri prospere, iar azi au vile de lux şi 4x4-uri, care sfidează trecătorii.

Ne amintim că în urmă cu câţiva ani, Guvernul a emis o hotărâre care viza recuperarea creanţelor ce se ridicau la peste patru miliarde de dolari. Între datornici se afla Irakul, cu 1,7 miliarde de dolari, Sudanul, Siria, Mozambicul, Libia, Angola, Guineea, Cluba, Coreea de Nord şi Mongolia. În vederea recuperării banilor, s-au încheiat convenţii cu întreprinderile de comerţ exterior. S-au recuperat şi au intrat în ţară 2,2 miliarde de dolari şi un milion de ruble.

După 1995, când s-au privatizat întreprinderile de comerţ exterior, banii au ajuns în posesia firmelor respective. Este incredibil, dar Ministerul Finanţelor Publice nu ştie dacă miliardele de dolari s-au colectat la buget sau au rămas la IMPEX-uri. Este clar pentru oricine că aici este vorba de o escrocherie de proporţii. Sumele sunt astronomice, atât timp cât s-au vehiculat miliarde de dolari.

Desigur că toate manevrele s-au petrecut cu voia şi cu ştiinţa autorităţilor. Cineva trebuie să răspundă pentru această crimă financiară.

Presiunile care se exercită în prezent asupra lui Dan Drossu Şaguna sunt extreme. Reprezentanţi ai unui partid care a fost la guvernare până în 2000, au cerut chiar demiterea preşedintelui Curţii de Conturi, pe motiv că şi-ar fi depăşit competenţa şi mandatul, permiţându-şi să facă controale asupra unei perioade în care "ceea ce a mâncat lupul trebuie să rămână bun mâncat".

Ministerul de Interne, Parchetul Naţional Anticorupţie, SRI şi celelalte instituţii în drept au obligaţia de a interveni cât mai repede pentru a lămuri acest caz extrem de grav. Altfel, s-ar putea înţelege că este vorba despre o complicitate la jaful generalizat, început cu SAFI, Bancorex, etc. şi terminat cu FNI.

Mulţumesc.