Aurel Gubandru
Aurel Gubandru

Sittings of the Chamber of Deputies of April 20, 2004

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.55/2004
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of April 20, 2004

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
  1.8 Aurel Gubandru - declaraţie intitulată: "S-a stins din viaţă buzoianul A.I. Zăinescu, scriitor reprezentativ al literaturii române";

 

Domnul Constantin Niţă:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul Aurel Gubandru. Se pregăteşte domnul Adrian Moisoiu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "S-a stins din viaţă buzoianul A.I.Zăinescu, scriitor reprezentativ al literaturii române".

Fulgerător, aproape ca şuierul agresiv al versurilor sale, a trecut în lumea umbrelor poetul, eseistul şi publicistul Aurel Zăinescu, scriitor reprezentativ al literaturii române, născut în satul Dara, comuna Pietroasele, judeţul Buzău.

Ştia că suferă de o boală incurabilă, dar, cu încrâncenarea şi demnitatea pe care toţi cei care i-au fost aproape i le-au recunoscut dintotdeauna, a ţinut ca totul să rămână o taină, singurul buzoian căruia i s-a destăinuit fiind dr.Stanciu Paraschiv, directorul Spitalului judeţean care, de altfel, l-a şi vizitat în Bucureşti.

Mă îngrozesc numai la gândul cum au primit cumplita veste părinţii lui: nea Ion, în vârstă de aproape 91 de ani, şi mama, Maria, podgoreni din moşi - strămoşi, a căror casă este lipită de şcoala cu ziduri de piatră din Dara, unde a descifrat slovele cel ce avea să devină scriitorul Aurel I.Zăinescu.

După 1990, a rămas un apropiat al preşedintelui Ion Iliescu, fiindu-i "sfetnic de taină", iar în public, consilier. O revanşă în faţa istoriei, ca recuperare a clipelor risipite, este şi cazul poetului Mircea Ichim, sau doar fatalitate şi destin. Greu de răspuns.

Cultivând parabola, el a transformat elementele locului în simboluri, în arte poetice ale existenţei, de la relieful de natură arheologică, Aurel Zăinescu încearcă un salt de lumini spre relieful de natură spiritualizată, ceea ce îl plasează într-o condiţie aparte faţă de viziunea "bahică", îndeobşte cunoscută.

Prin opera lui, ni-l vom reaminti întotdeauna: "Zeii neatenţi" - 1967, "Recviem într-un cimitir de maşini" - 1969, "În zale albe" - 1971, "Grădinile ascunse" - 1974, "Legea viei" - 1976, "Abatoarele de greieri" - 2002.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.